Expoziţia

Titlul expoziţiei sugerează focalizarea atenţiei organizatorilor asupra creştinării spaţiului dintre Dunăre şi Marea Neagră, prin concentrarea asupra prezentării unui monument unic în Europa, complexul rupestru de la Murfatlar- Basarabi.

Tematica generală

Firul călăuzitor al întregii expoziţii este oferit vizitatorului de prezentarea monumentului de la Murfatlar-Basarabi. Astfel, cele opt secţiuni ale expoziţiei sunt ilustrate prin fotografii şi planuri (din timpul săpăturilor arheologice, dar şi înregistrări mai noi, din anii 2004-2007, expuse pe suport grafic). Piesele arheologice sunt înfăţişate publicului în ipostaza lor funcţională, fiind integrate ca izvoare nescrise în ansamblul expoziţional. Vitrinele sunt corelate cu informaţia text şi vizuală a panourilor, expoziţia fiind astfel structurată pentru a sublinia această relaţionare şi a ilustra următoarele teme:

Secţiuni principale

  • Secţiunea 1 - Istoricul cercetării cuprinde o prezentare sintetică a cercetării arheologice şi arhitecturale a complexului monastic. Aici sunt expuse fotografii şi planuri de situaţie din timpul săpăturilor din anii 1957-1962.
  • Secţiunea 2 - Prezentarea generală a monumentului rupestru este înfăţişată pe următoarele două panouri. Acestea cuprind planul întregului ansamblu: cariere, bisericuţe, cripte şi galerii. Complexitatea planului realizat în anii 2004-2007 a impus o transpunere grafică care utilizează tehnică şi materiale de ultimă generaţie.
  • Secţiunea 3 - Carierele de cretă din imediata apropiere a bisericuţelor vor fi înfăţişate pe următoarele două panouri. Legat de acestea, va fi prezentat şi "valul de piatră", care -pe o porţiune- este construit din blocuri de cretă din carierele de la Murfatlar-Basarabi. Vor fi expuse planuri şi fotografii detaliate ale carierelor, prezentând urme de unelte păstrate în cretă.
  • Secţiunea 4 - Locuirea din cadrul complexului rupestru va constitui subiectul următorului panou. Pentru exemplificarea acesteia, vor fi prezentate fotografii şi desene (planuri şi secţiuni) ale încăperii E2. Ele vor fi susţinute prin expunerea unor obiecte ceramice şi metalice descoperite în această încăpere.
  • Secţiunea 5 - Elementele de ordin funerar vor fi abordate în cadrul următorului panou al expoziţiei. Bisericuţele, exceptând B1, comunicau cu câte o galerie sau încăpere (cavou) cioplite în paviment sau în pereţi, în unele găsindu-se schelete umane. Vor fi expuse planuri ale criptelor şi galeriilor, precum şi fotografii ale scheletelor. Va mai fi prezentat şi un plan general al mormintelor, cu localizarea exactă a acestora. Vitrinele vor conţine piese din inventarul funerar.
  • Secţiunea 6 - Spaţiul religios este cea mai elaborată secţiune şi este compusă din mai multe părţi:
    • a) prezentarea generală a planului bisericuţelor şi o secţiune prin "masivul peninsulă", pentru expunerea suprapunerii celor patru bisericuţe (B1, B2, B3, B4), a criptelor (C1, C2) şi a paracliselor (E3, E5); pentru o mai bună expunere, se va prezenta o proiecţie virtuală cu bisericuţele amintite;
    • b) pe al doilea panou se va pune accentul pe planurile detaliate ale bisericuţelor B1, B2 şi ale criptelor C1 şi C2, completate de artefacte -ceramică şi obiecte de cretă- descoperite în aceste spaţii;
    • c) panoul următor este rezervat bisericuţei B3; aici va fi prezentat atât planul detaliat al acesteia, cât şi inscripţii şi grafitti din interiorul său şi al anexelor acesteia; prezentarea va fi susţinută de piesele expuse în vitrine;
    • d) având în vedere că, din punct de vedere arhitectural şi planimetric, cea mai mare bisericuţă a complexului este B4, pentru prezentarea ei se vor folosi atât planuri, cât şi desene şi fotografii din interiorul său; în legătură directă cu panourile, vor fi expuse piese (ceramică, obiecte de bronz şi de cretă) găsite în B4 în timpul săpăturilor arheologice;
    • e) ultimele două panouri sunt rezervate celor două paraclise, E3 şi E5, situate în extremitatea de sud a complexului; pe lângă prezentarea planurilor, vor fi expuse şi secţiuni prin cele două paraclise; vitrinele- prin piesele de cretă cu scene religioase ce se află pe pereţii complexului E3 - vor susţine expunerea de pe panouri.
  • Secţiunea 7 - Inscripţiile şi semnele incizate pe pereţii de cretă de la Murfatlar-Basarabi fac obiectul următoarei secţiuni a expoziţiei. Pentru o mai bună expunere a acestora se vor folosi desene şi fotografii ale diferitelor tipuri de scriere (runică, greacă, chirilică, glagolitică). Pe lângă textele incizate pe pereţii bisericuţelor, se mai găsesc şi alte reprezentări, precum imagini redând motive biblice, scene liturgice, oranţi şi/sau orante şi sfinţi, animale fantastice - şerpi împletiţi, dragoni - ori corăbii nordice, scene de vânătoare, cai şi călăreţi. Alături de toate acestea, apar şi o serie de reprezentări insolite precum pentagrama, ţintarul, labirintul, coarnele de consacraţie, reprezentări ale diferitelor părţi anatomice umane.
  • Secţiunea 8 - Probleme de restaurare şi conservare a monumentului constituie ultima secţiune a expoziţiei. Vor fi prezentate imagini mai vechi din timpul anastilozei şi fotografii recente redând starea actuală de conservare a monumentului. Acestora li se adaugă aspecte din cadrul proiectului de restaurare propus de către arhitectul Mihai Opreanu, precum şi imagini din timpul derulării proiectului PROSPECTAREA ARHEOLOGICĂ A COMPLEXELOR MONAHALE RUPESTRE DIN NORD ESTUL BALCANILOR, care a contribuit în bună măsură la suportul grafic al realizării expoziţionale de faţă.

Parcursul expoziţional se va încheia cu o copie în mărime naturală a bisericuţei B1. Fiind cea mai bine păstrată, fără a fi suferit prea multe intervenţii moderne, este cea mai uşor de redat în spaţiul expoziţional. Urmărindu-se posibilitatea de vizitare directă a acestui spaţiu, în expoziţie este recreat -printr-o proiecţie realizată pe suport textil- cadrul interior al bisericuţei.

Puncte de atracţie - Evocarea unui spaţiu arhitectural şi religios aparte cum este cel de la Murfatlar-Basarabi prin combinarea imaginilor "de epocă" cu cele rezultate din utilizarea celor mai noi metode de înregistrare; prezentarea unor artefacte şi elemente constructive decorate din cretă ce nu sunt uşor accesibile actualmente, monumentul având, până la realizarea celor mai potrivite condiţii de vizitare, un acces restricţionat din punctul de vedere al marelui public.