| |
Aplicaţii
Spectrul
faunistic al unei aşezări ne furnizează o serie de date în ceea
ce priveşte utilizările animalelor. Informaţiile obţinute privesc
o serie de activităţi comportamentale de exploatare a resurselor
animale, cum ar fi: culesul, pescuitul, vânătoarea şi creşterea
animalelor (Dumitrescu, Bolomey, Mogosanu, 1983; Haimovici,
1987, 1997).
 |
Activitatea
de cules a moluştelor (scoici şi melci) are o realã
importanţă în cazul aşezărilor din vecinătatea unor
cursuri de apă. Oriunde sunt prezente resturile de valve
şi cochilii, acestea ne demonstrează că oamenii din cele
mai vechi timpuri cunoşteau bine această sursa de hrană,
importanţa şi calităţile ei.
Descoperirea în mari cantităţi a resturilor de moluşte
în anumite contexte arheologice ne poate furniza informaţii
asupra sezonului, astfel că acestea devin un bioindicator
cronologic. În plus, moluştele ne dau informaţii asupra
ecosistemelor din apropierea staţiunilor arheologice.
|
Pescuitul este o activitate care joacă un rol
important în cadrul aşezărilor situate în apropierea Dunării
şi a marilor cursuri de apă. Metodologia de prelevare joacă
un rol important în obţinerea unor date cât mai cuprinzătoare.
Dacă până în urmă cu 10 ani singuri taxoni identificaţi erau
doar cei ce ating talii mari, ca ştiuca, crapul, plătica,
somnul, şalăul şi bibanul, în urma aplicării tehnicii
de prelevare prin cernerea unui volum de sediment s-au identificat
şi resturile peştilor de mici dimensiuni. Astfel numărul
total de specii depăşeşte uneori 20 taxoni ceea ce ne
oferă o imagine mult mai completă asupra ihtiofaunei cât şi
a pescuitului.
|
|
