Oase de peşti. Techirghiol (cultura Hamangia)

în principal oasele de mamifere, pãsãri, amfibieni, reptile şi peşti, precum şi cochiliile de moluşte, exoschelet calcifiat sau gastrolite de decapode; în general structurile cu o puternica compoziţie mineralã care le permite o bunã conservare într-un mare numãr de medii.

animalele mumificate întâlnite în zonele deşertice cu un nivel scãzut de umiditate şi cu activitate pedogeneticã scãzutã, sau animalele din turbãrii (rinoceri lânoşi în Polonia, Danemarca, Anglia), animalele congelate din Siberia, Alaska etc.

insectele datoritã exoscheletului format din chitinã pot rãmâne prezente în diferite sedimente. Ele reprezintã o sursã interesantã de informaţii asupra climatului, zonelor de locuire, precum şi asupra stocajului de produse.

paraziţi, resturile lor se conservã uneori în mediul arheologic, pe mumii animale sau animale şi excremente.

coprolite, diverse tipuri de dejecţii care dau informaţii asupra alimentaţiei, stãrii de sãnãtate a oamenilor şi animalelor, mediului

coji de ouã, apãrute mai ales în ultimul timp datoritã cernerii sedimentelor sub jet de apã.

Oase de pãsãri. Techirghiol (cultura Hamangia)

prelevarea şi eşantionarea materialului

identificarea şi descrierea speciilor animale cu care grupele umane au venit în contact.

stabilirea relaţiilor dintre oameni şi speciile animale identificate, ceea ce ne aratã raţiunile prezenţei animalelor într-o aşezare (cules, vânãtoare, pescuit, creşterea animalelor, accidental) şi utilizarea pe care au avut-o (hranã, materie primã - unelte, îmbrãcãminte, energie - forţã de tracţiune, cãrãuşie, deplasare, rituri funerare, etc.).

punerea în evidenţã a consecinţelor biologice şi ecologice ale intervenţiei umane (rase domestice, modificãri ale mediului) ceea ce contribuie la cunoaşterea grupelor umane, a mediului lor, a habitatului, a modului de viaţã, a demografiei lor.

Hârşova-tell, cultura Gumelniţa