Muzeul National de Istorie a Romaniei

Bucureşti, România, 26 iulie, 2005 – Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă descoperirea la Roşia Montană a unui sistem hidraulic roman de evacuare a apelor din exploatările subterane, format din camere suprapuse ale unor roţi de lemn, datând din epoca romană.

După cum afirmă dr. Beatrice Cauuet, specialistă reputată în mineritul antic, care activează în cadrul laboratorului UTAH (Unite Toulousaine d’Archaeologie et Histoire) al Universităţii “Le Mirail” de la Toulouse din Franţa, coordonator al echipei de arheologi francezi care lucrează împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, şi alte instituţii de profil româneşti, la Roşia Montană, “este pentru prima dată după 1930 când într-o mină europeană, în cadrul unui program de arheologie preventivă, este descoperit in situ un astfel de sistem hidraulic”. Acestă instalaţie, descoperită la cca. 30 m sub nivelul văii Roşiei Montane, permitea drenarea lucrărilor miniere antice prin evacuarea către suprafată a apelor de mină printr-un sistem de roţi de lemn amplasate în camere situate pe mai multe niveluri. “O probă prelevată din roata de lemn supusă datării 14C a indicat datarea în secolul II p.Chr.” declară în continuare Cauuet.

Descoperirea a fost făcută în cadrul Programului Naţional de Cercetare a Patrimoniului de la Roşia Montană, aflat acum în al 5-lea an de activitate, program iniţiat de către Ministerul Culturii şi Cultelor, coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a României şi finanţat de către Roşia Montană Gold Corporation S.A. (“RMGC”), în conformitate cu prevederile legale, care are în vedere ample investigaţii arheologice preventive în perimetrul viitorului proiect minier de la Roşia Montană. Descoperirea este situată în afara zonei unde va fi dezvoltat viitorul proiect minier, într-o zonă denumită sectorul minier Păru-Carpeni.

“Fiind cei care, potrivit legii, am finanţat începând cu anul 2000 acest program, suntem mândri de fiecare descoperire arheologică făcută aici şi de recuperarea unui patrimoniu care poate altfel ar fi disparut,” spune Alan R. Hill, director executiv al Gabriel Resources Ltd. şi al RMGC. “Vom continua să asigurăm fondurile şi logistica necesare unui demers de arheologie preventivă atât de important. Ne angajăm să promovăm un minerit modern responsabil care va asigura dezvoltarea durabilă a regiunii, respectând în acelaşi timp valorile de patrimoniu ale acesteia”.

În acest caz este vorba de cea mai recentă dintre o serie de descoperiri importante făcute de-a lungul a 5 ani în contextul cercetărilor arheologice preventive, precum structuri de habitat, zone de exploatare minieră, arii sacre, cimitire şi porţiuni de galerii romane însumând aproape 5 km - toate acestea conturând o imagine de ansamblu a sitului minier de la Roşia Montană.

Cercetarea preliminară a acestui sistem hidraulic antic vine în continuarea celorlalte realizări notabile din cadrul Programului cum ar fi conservarea in situ a monumentului funerar circular, redeschiderea şi conservarea galeriilor unde în secolul XIX au fost descoperite majoritatea celebrelor tăbliţe cerate, stabilirea unei rezerve arheologice, cât şi apariţia primelor două volume din cadrul seriei monografice dedicate rezultatelor cercetărilor efectuate la Roşia Montană.

“Iniţierea proiectului minier de la Roşia Montană este un bun prilej pentru cunoaşterea unei părţi a patrimoniului arheologic românesc”, spune dr. Paul Damian, director adjunct ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie a României, coordonatorul Programului Naţional de Cercetare.