Muzeul National de Istorie a Romaniei

Paralel cu activitatea de teren, s-au făcut eforturi pentru valorificarea cercetărilor arheologice. Astfel, au fost organizate două mari expoziţii dedicate Programului Naţional de Cercetare a Patrimoniului de la Roşia Montană, una la Sinaia - Castelul Peleş, în februarie-martie 2002, iar alta la Palatul Parlamentului, în aprilie 2002. De asemenea, au fost realizate o serie de alte expoziţii cu caracter restrâns la Muzeul Satului din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naşional al Unirii din Alba Iulia, Centrul de Informare a Comunităţii Roşia Montană. Organizatorii expoziţiilor au prezentat, alături de un scurt istoric al localităţii, rezultatele primei etape a cercetărilor efectuate la Roşia Montană. Au fost abordate atât temele generate de cercetarea arheologică cât şi cercetarea etnologică, studiul de arhitectură şi studiul de istorie orală.

Valorificarea din punct de vedere ştiinţific a rezultatelor acestor cercetări a fost concepută, alături de expoziţii, sub forma unei serii monografice. Primul volum din seria monografică Alburnus Maior (2003, editor Paul Damian), a fost conceput sub forma unei culegeri de studii fiind structurat pe capitole în care au fost tratate principalele descoperiri arheologice de la Roşia Montană, datate în epoca romană din campania de cercetări arheologice a anului 2001. Sunt prezentate studii care analizează structurile de habitat şi retelele de drumuri descoperite în punctele Găuri, Hop-Botar, Hăbad, Tăul Tapului, Carpeni precum şi studii dedicate edificiilor cu destinaţie sacră din punctele Dalea, Szekely şi Drumuş. Campania arheologică din anul 2001 a îmbogăţit corpusul epigrafic al Daciei cu nu mai puţin de 37 de noi epigrafe dintre care majoritatea sunt publicate în volum. Un loc aparte îl ocupă prezentarea preliminară a necropolei de incineraţie din punctul Hop precum şi a unei zone funerare identificate şi cercetate pe Dealului Carpeni. Se cuvine menţionat studiul de arheologie minieră datorat echipei de arheologi francezi cu rezultate inedite în domeniu.

Volumul al II-lea din seria monografică Alburnus Maior (2004), este dedicat unei descoperiri din campania de cercetări arheologice a anului 2002 (autori Mihaela Simion, Virgil Apostol, Decebal Vleja). Deşi monumentul funerar circular din punctul "Basil Cozma" de la Roşia Montană este parte componentă a necropolei romane de incineraţie Hop-Găuri, publicarea acestui monument în cadrul unei monografii arheologice aparte este justificată prin problematica specifică ridicată de această descoperire. Este vorba de o incintă funerară cu o arhitectură deosebită, care combină, la nivelul elementelor de rit şi ritual specifice epocii romane, influenţe occidentale şi balcanice.

De asemenea, cercetările legate de domeniul etnografic realizate în zona Roşia Montană, în cadrul aceluiaşi program stiintific, s-au concretizat în realizarea unei serii monografice speciale, Anthropos, din care a aparut primul volum în anul 2004.

Cantitatea de informaţie ştiinţifică acumulată pe parcursul derulării Programului Naţional de Cercetare a Patrimoniului de la Roşia Montană, impune continuarea publicării în cadrul seriilor monografice, anul acesta fiind în stadiu de finalizare alte două noi volume: Alburnus Maior III (Necropola romană de incineraţie de la Tăul Cornii) şi unul din seria Anthropos.