COLECȚIA FILATELICĂ ⋆ Muzeul Național de Istorie a României

Fragmente de istorie în obiecte din Colecția Filatelică a României

Colecția Filatelică a României cuprinde peste 11 milioane de timbre, care constituie aproximativ 3 milioane de serii filatelice, unele dintre acestea unice. Printre obiectele rare se regăsesc „Cap de Bour”, emise în Moldova în 1858, coli cu timbre din emisiunile „Carol cu favoriți” sau „Carol cu barbă”, care datează din perioada 1866-1872.

De asemenea, regăsim machetele care au stat la baza emisiunilor filatelice românești, create de artiști relevanți pentru istoria filateliei, dar și pentru istoria artei. O parte importantă din colecție este constituită din timbrele care provin din țările membre ale Uniunii Poștale Universale, care ne oferă o imagine asupra emisiunilor din întreaga lume. Acest proiect are ca scop prezentarea detaliilor din cadrul obiectelor filatelice, ca prilej pentru discutarea unor teme de interes din punct de vedere istoric, filatelic, pentru a putea observa cum aceste obiecte pot cuprinde numeroase indicii pentru perioadele sau locurile din care provin.

Timbru poștal cu valoare nominală de 1,50 franci + 3 franci, emisiunea Apărarea Națională, lila, dantelat, gumat, neobliterat. L: 24 mm, l: 40 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1941. Timbrul aduce în prim-plan tema trupelor coloniale, având ilustrat un soldat din trupele de infanterie. „France D’Outremer” este sintagma care definește coloniile franceze, ale căror trupe militare au fost înființate la 1900. Soldații erau recrutați din Franța sau din rândul coloniștilor francezi sau a populației indigene, iar trupele au fost reprezentate predominant de infanterie. Această forță a jucat un rol semnificativ în timpul celor două războaie mondiale fiind ilustrate scene cu acestea pe o serie de emisiuni.

Pereche de timbre poștale cu valoare nominală de 8 franci, emisiunea Aniversarea Victoriei, poșta aeriană, carmin roșu, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 61 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1946. Pentru a marca evoluția Franței în perioada de după război și revenirea din punct de vedere economic, au fost celebrate reușitele națiunii în luna mai, perioada în care era celebrată victoria Ioanei d'Arc, care încheiase asediul asupra Orleans la 8 mai 1429. Aniversarea Victoriei Aliate din Al Doilea Război Mondial a avut loc în 1946

Timbru poșta aeriană emis în folosul Operei Protecția copiilor indigeni, cu valoare nominală de 1,50 franci + 3,50 franci, verde, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 30 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1942. Timbrul prezintă sediul Institutului Pasteur din Brazzaville și un copil indigen pentru a sugera cauza pentru care este destinată o parte din valoarea nominală a timbrului. Fondat în 1887, Institutul Pasteur este un institut internațional de cercetare fondat de Louis Pasteur la 4 iunie 1887 în Paris, Franța. Acesta este o fundație privată, fără scop lucrativ, cu statut de caritate recunoscut încredințat de patru misiuni de interes public - cercetare, educație, sănătatea populațiilor și a oamenilor și dezvoltarea inovației și transferul de tehnologie. De-a lungul timpului institutul s-a dezvoltat și a avut sedii în întreaga lume, dar o parte din acestea au dispărut.

Timbru poștal cu valoare nominal de 25 franci, emisiunea Poșta aeriană - 75 de ani U.P.U., verde, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 31 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1949. Desenul realizat pentru a marca 75 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale, prezintă tipologii umane emblematice pentru a marca diversitatea populațiilor de pe întreg globul, care constituie un element grafic important în compoziție și care sugerează ideea de universalitate. Emisiunea a apărut în aproximativ zece colonii franceze. Uniunea Poștală Universală, organism international, al cărui scop a fost constituit de promovarea colaborării între statele membre în domeniul serviciilor poștale, a apărut ca o necesitate a organizării cât mai optime a circulației serviciilor poștale.

Timbru poștal cu valoare nominală de 10 franci + 2 franci, emisiunea Timbre de binefacere, policromie, dantelat, gumat, neobliterat, L: 40 mm, l: 26 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1950. Timbrul prezintă o suprataxă, întrucât, pe lângă valoarea nominală care corespunde taxei poștale, are o valoare suplimentară, care corespunde unui scop filantropic. Acest timbru face parte din categoria timbrelor de binefacere, întrucât o parte din valoarea sa este destinată unui scop caritabil (ajutorarea copiilor, a populațiilor indigene). Astfel de mărci poștale au fost tipărite încă din 1897, când în statul New South Wales din Australia a fost tipărită o emisiune în scopul strângerii de fonduri pentru construirea unui spital. În România primele astfel de emisiuni au fost puse în circulație în anul 1906. Pe timbre apar: „Oeuvres sociales France d'Outre-mer”, RF (République française). De asemenea, sunt ilustrate populațiile indigene, în centru fiind prezentat un medic European ce îngrijește copilul unei femei indigene, iar în fundal, apare o corabie, care face trimitere la primii exploratori care au ajuns pe teritoriile devenite colonii.

Timbru poșta aeriană, emisiunea 100 de ani de la nasterea lui Pierre Savorgnan de Brazza, cu valoare nominală de 15 franci, policromie, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 31 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1952. Timbrul surprinde o imagine specifică pentru poșta aeriană, avionul, dar și o serie de simboluri care sugerează personalitatea pusă în prim-plan de emisiune, Pierre Savorgnan de Brazza. Avem pe de o parte prezentat portretul celui are a dat numele capitalei Africii Ecuatoriale Franceze (Brazaville), unde era sediul guvernatorului general, astăzi capitala Republicii Congo alături de steagul francez, inițialele „R.F” (République Française) și o hartă. Exploratorul de origine italiană a explorat și a deschis pentru Franța calea pentru înființarea coloniilor franceze în Africa Centrală cu sprijinul Societății de Geografie din Paris. După primele contacte cu Africa, în timpul misiunilor de patrulare și capturare a navelor care făceau comerț cu sclavi, Pierre Savorgnan de Brazza a condus două expediții în perioada 1875-1882, care au condus la semnarea unui tratat prin care s-au pus bazele unui avanpost colonial francez, devenit ulterior Brazzaville și la numirea sa guvernator în 1883, fiind recunoscut pentru negocierile sale pașnice

Pereche de timbre de serviciu, 10 franci, albastru închis, dantelat, gumat, neobliterat, L: 40 mm; l: 24 mm. Proveniență: Africa Occidentală Franceză. Datare: 1958. Timbrele de serviciu sunt destinate exclusiv francării corespondențelor oficiale ale autorităților și ale unor instituții nominalizate exact, ce beneficiau, de la caz la caz, de acestea. Acestea mai sunt cunoscute sub numele de timbre oficiale, fiind emise de administrațiile poștale pentru decontarea separată a taxelor poștale respective. Reprezentarea grafică face referire la obiecte etnografice specific africane, măștile care erau folosite în cadrul ritualurilor religioase, în special în teritoriile vest africane. În momentul în care măștile erau activate exista credința conform căreia acestea deveneau spirite tangibile, măștile fiind considerate a fi un mediu prin care erau animate puteri ancestrale. Spiritul măștii, transferat ritualic din materialul natural din care era realizată masca prin sculptarea sa, protejat când aceasta nu era folosită, revenea în forță în momentul în care se realiza dansul ritualic. Masca devenea astfel puntea între două lumi, lumea strămoșilor și lumea celor vii, fiind un mecanism prin care erau reafirmate, în fapt o serie de valori sociale prin marcarea ciclurilor naturale și a ciclurilor de existență. De asemenea regăsim caracteristicile specific ale timbrelor de serviciu, prezența termenului ”officiel”, care marchează scopul acestora și Postes R.F (République Française). În cazul Colecției de timbre străine, timbrele devin mijloace de comunicare miniaturale care spun povestea locurilor, timpurilor, a moștenirii culturale.

Timbru poștal cu valoare nominală de 1.75 franci + 50 centime, emisiunea 40 de ani de la descoperirea Radiului, ultramarin dantelat, gumat, neobliterat, L: 40 mm, l: 26 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1938 Timbrul ilustrează o scenă cu soții Pierre și Marie Curie care lucrează în laborator, prezentând în partea superioară textul „1898-P. et M. Curie decouvrent le radium” (1898-Pierre și Marie Curie descoperă radiul) și în partea inferioară „Union International contre le cancer”. Valoarea nominală și textul din partea inferioară sugerează destinația suprataxei, Union Internationale contre le cancer, înființată în anul 1933. Sunt marcați astfel 40 de ani de la descoperirea radiului, pentru care Marie și Pierre Curie au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, iar în 1911 Marie Curie primește Premiul Nobel pentru Chimie, după ce reușește să izoleze radiul. De asemenea, aceasta a militat pentru folosirea substanțelor radioactive în medicină, ulterior radiul fiind folosit în tratamentul împotriva cancerului.

Obiectele din Colecția Filatelică a României transmit deopotrivă povestea realizării obiectelor, dar reprezintă și o oglindă a timpurilor în care au fost create. Aceastea ne demonstrează pas cu pas, tipologie cu tipologie, modul în care o idee poate deveni un veritabil simbol, cu scopuri funcționale, care transformă plata unei taxe poștale într-o prilej de a dezvolta o nouă pasiune.

Timbrul cel mai cunoscut din prima emisiune filatelică de la 1840 este Penny Black din Marea Britanie. Iar în spațiul românesc prima emisiune filatelică a apărut la 1858 în Moldova și este cunoscută sub numele Cap de Bour. Încă de la început oamenii au păstrat aceste obiecte și au făcut schimburi. Timbrele sunt o formă de evadare, de călătorie imaginară, o fereastră către lume. De ce? Pentru că timbrele pot ilustra aproape toate subiectele care ne vin în minte și au avantajul de a folosi un limbaj universal: imaginea.

Pentru a pune bazele unei colecții filatelice trebuie să știm cum trebuie păstrate obiectele, cum pot fi studiate și cum ne îmbogățim colecția. Timbrele pot fi găsite la oficiile poștale sau putem face schimburi cu alți colecționari. Pentru a le descoperi povestea și a le proteja avem nevoie de câteva instrumente: de o lupă, de o pensetă, de un clasor și de un catalog. Pentru a putea identifica un timbru privim ce țară sau instituție poștală apare pe acesta, ce valoare nominală, ce imagine, dacă avem și alt text, dacă este ștampilat sau nu.

Timbru poșta aeriană cu valoarea nominală de 1,20 franci + 1,80 franci, emisiunea Quinzaine Impériale, albastru și roșu, dantelat, gumat, neobliterat. L: 32 mm, l: 54 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1942. La Quinzaine Impériale reprezintă una dintre manifestările coloniale desfășurate în perioada 15-31 mai 1941 de regimul de la Vichy și a constituit un eveniment ce a presupus mobilizarea unor importante mijloace de propagandă. În partea centrală apare un tânăr, care pare a fi un tânăr african educat, prezentat ca având caracteristici europene, având o atitudine dominantă, cu mâinile așezate pe harta Africii, care e plasată pe birou, având alături globul pământesc și cărți. Scena tropicală prezentată în fundal, cu un vapor ce se apropie de țărm, fiind suprapuse numele a trei exploratori din secolele XVII și XVIII (Jean Ango, Jacques Cartier și Pierre-André de Suffren) și doi administratori din perioada imperială franceză (Joseph Gallieni și Hubert Lyautey). Aceste nume stau deasupra globului și cărților care reprezintă cunoașterea europeană și descoperirile științifice plasate în partea dreaptă a biroului, contribuind la stabilirea mesajului acestui timbru: misiunea civilizatoare franceză în lume va fi continuată de nativii zonelor civilizate, cum s-a întâmplat pe continentul european.

Timbru poștal cu valoare nominală de 20 franci, emisiunea Uzuale - Imagini indigene, dantelat, gumat, nobliterat, L: 26 mm, l: 40 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1947. Emisiunea aduce o temă întâlnită în cadrul emisiunilor din colonii, imaginile culturilor indigene, prezentate sub lupa civilizației europene, având ca principal mesaj, puterea de colonizare. Ipostaza cea mai întâlnită în general - este cea al imaginii unice, care prezintă scene, personaje sau alte aspecte ale vieții coloniale. Este prezentată o viziune documentară, având funcție etnografică, dublată de exotic și pitoresc, fiind prezentat un personaj feminin, cu părul foarte maiestuos împletit și decorat, purtând podoabe. Desenul și gravura au fost realizate de Pierre Gandon, a cărui primă serie de timbre realizată de acesta, în 1941, care urma să apară în colonia franceză Dahomey sub numele de „Femme indigène”, a avut un subiect similar.

Pereche de timbre poștale cu valoare nominală de 15 franci, emisiunea Centenarul Nașterii Monseniorului Augouard, poșta aeriană, policromie, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 62 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1952 Timbrul celebrează un secol de la nașterea Monseniorului Prosper Augouard, năcut la Poitiers și care a murit la 1921 la Paris. Augouard a fost educat la Montmorillon pentru a deveni preot. Când Augouard, era voluntar la Rennes a participat la Asediul Parisului din 1870–71. În acest timp l-a cunoscut pe episcopul Louis Gaston Adrien de Ségur și s-a pregătit pentru a fi episcop creștin. Augouard a auzit povestea relatată de Antoine Horner despre misiunile sale din Zanzibar și Africa de Est, care l-a motivat să se alăture organizației cunoscute sub numele de Părinții Duhului Sfânt. A călătorit apoi în Africa în decembrie 1877 alături de episcopul Le Berre, vicar apostolic al Gabonului, apoi la Boma în 1881 și la Brazzaville în 1883. Numit vicar apostolic al Ubangui în 1890, a fondat, împreună cu Părintele Remy, Misiunea Sfântul Paul din Bangui la 13 februarie 1893 în satul liderului local, Souguebiou. În 1902, Monseniorul Augouard, luând partea companiilor concesionare, a criticat în Depèche Colonial (Dispatch coloniale) metodele administrației coloniale, pe care le-a considerat „prea liberale”.

Pereche de timbre poștale cu valoare nominală de 10 franci, emisiunea Arborele de cafea, violet roșu închis pe albastru roșu închis, dantelat, gumat, neobliterat, L: 40 mm, l: 52 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1956. Pe timbru apare reprezentat arborele de cafea și se înscrie în tema florei și faunei ce poate fi observată în emisiunile din coloniile franceze. Această emisiune apare la scurt timp după ce este emis Decretul nr. 55-1646 din 16 decembrie 1955, prin care s-a instituit un fond pentru stabilizarea prețurilor cafelei în Africa Ecuatorială Franceză semnat de Președintele Consiliului de Miniștri, privind raportul ministrului Franței de peste mări, al ministrului finanțelor și ofițerilor economici și al secretarului de stat pentru finanțe și afaceri economice. Conform decretului, scopul acestui fond era de a asigura: „1. Regularizarea prețului de cumpărare al producătorilor; 2. Cercetarea și aplicarea tuturor măsurilor menite să îmbunătățească calitatea și să reducă costurile suportate de fluxul de cafea pe piețele exterioare; 3. Executarea programului de acțiune directă specială în favoarea dezvoltării și a unei productivități mai bune a cultivării cafelei”. Așadar, prin această emisiune este marcat un pas făcut de Franța, din punct de vedere economic, în Africa Ecuatorială Franceză

Timbru porto – taxe cu valoare nominală de 3 franci, emisiunea Timbre taxe, brun roșcat cu verde deschis, dantelat, gumat, neobliterat, L: 20 mm, l: 24 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1937. Emisiunea Timbre taxe face parte din categoria timbrelor porto, care sunt aplicate exclusiv de oficiile poștale, în vederea încasări taxelor pentru trimiterile poștale sosite nefrancate sau francate insuficient. În Franța, timbrele taxe au fost introduse în 1859 sub numele „ciffres-taxe”, denumite „timbres-taxe” începând cu 1947, acestea fiind folosite și în colonii. În România prima emisiunea poștală, Taxă de plată, a fost pusă în circulație la 1 Mai 1881 și era compusă din 6 valori, fiind tipărită la Fabrica de Timbre din București, cu un singur desen, în culoare brună.

Pereche de timbre poștale cu valoare nominală de 15 franci, emisiunea Centenarul Medaliei Militare, policromie, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 40 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1952. Medalia militară este a treia cea mai înaltă distincție a Republicii Franceze, după Legiunea de onoare și Ordre de la Libération și cea mai înaltă decorație acordată doar militarilor francezi sau străini pentru servicii meritorii și acte de curaj în acțiune. Timbrul celebrează centenarul acestei decorații care a fost instituită pentru prima dată în 1852 de către primul președinte al Republicii Franceze, Louis-Napoléon Bonaparte. Medalia constituie elemental vizual central, alături de deviza: „Valoare și disciplină”. De asemenea apar reprezentați doi soldați, cu uniformă specifică secolului al XIX-lea și de la momentul celebrării centenarului, ambii purtând decorația, fiind astfel marcată trecerea timpului și păstrarea valorilor militare.

Coliță cu valoare nomnală de 3 franci, emisiunea Expoziția Internațională de la Paris, brun roșcat, nedantelată, gumată, neobliterată, L: 120 mm, l: 100 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1937. Emisiunea face referire la Exposition Internationale des Arts et Techniques dans la Vie Moderne, desfășurată între 25 mai și 25 noiembrie 1937 la Paris, unde a fost dedicată o zonă coloniilor franceze, iar Africa Ecuatorială Franceză a a avut propriul pavilion situat pe malul Senei dispus în secțiunea coloniilor. În cadrul pavilionului, au fost prezentate elemente reprezentative pentru cultura africană, un totem cu o înălțime de 15 metri, având atașate 3 măști africane. De asemenea, au fost recreate așezările africane și o lungă galerie în care meșterii indigeni lucrau fierul, cuprul, fildeșul, lemnul, răchita și bumbacul. Pavilionul principal oferea aparența unei locuințe native cu acoperișul din stuf și veranda circulară, ce se afla în stânga ușii din față, cu desene decorative pe pereții săi, iar în interior, a fost realizată o expoziție cu toate operele originale ale meșterilor. O altă zonă a fost rezervată unui triptic reprezentând influența franceză în Africa ecuatorială din 1837 până în 1937.

Pereche timbre poștale cu valoare nominală de 15 franci, emisiunea Ordinul Suveran de Malta, lupta contra leprei, policromie, dantelat, gumat, neobliterat, L: 80 mm, l: 26 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1957. Ordinul Suveran de Malta cu numele complet Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta îşi are rădăcinile în ordinul Cavalerilor Ospitalieri sau Cavalerii Sfântului Ioan, înființat în 1050 și recunoscut din anul 1113 cu numele „Ordinul Sfântului Ioan din Ierusalim”, iar din 1834 sediul ordinului a fost stabilit la Roma, fiind un ordin religios, de natură tradiţional nobilă, militar-cavalerească. Ordinul este subiect suveran de drept internaţional, activitatea sa desfăşurându-se pe baza „Cartei Constituţionale” şi a „Codului Ordinului”. Misiunea Ordinului, sintetizată de motto-ul Apărarea credinţei și asistenţă pentru cei săraci este reflectată și în această emisiune, ce reprezintă una dintre activitățile ordinului, desfășurată și în Africa Ecuatorială Franceză, care s-a implicat în lupta pentru eradicarea acestei boli, îngrijindu-i în același timp pe cei afectați. Simbolul din registrul superior, crucea malteză este definită prin constituția Ordinului Sf. Ioan, iar cele 8 puncte au primit o serie de reprezentări simbolice, printre care și asocierea cu cele 8 beatitudini.

Colecția Filatelică a României cuprinde atât timbre românești, dar și timbre din toată lumea, care au devenit parte din colecție atât prin acordurile între instituțiile poștale, dar și prin faptul că România este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Poștale Universale.

Uniunea poștală universală este organizația internațională la nivel guvernamental, înființată la 9 octombrie 1874, sub denumirea Uniunea Poștală Generală, păstrată până în anul 1878. Scopul acestei organizații a fost promovarea colaborării între statele membre în domeniul serviciilor poștale. UPU a apărut ca o necesitate a organizării cât mai optime a traficului poștal, iar inițiativa organizării aparține SUA, care, în anul 1862 a lansat ideea convocării unei conferințe internaționale, desfășurată în 1863 la Paris, urmând ca în 1864 să fie organizat Congresul de la Berna, ceea ce a dus la constituirea Uniunii Poștale. Principiul de bază al UPU, care a avut un rol în dezvoltarea Colecției Filatelice, valabil și astăzi, este formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de piese de corespondență.

Timbrele românești ne oferă prilejul de a descoperi fiecare pas care a stat în spatele unei emisiuni poștale, de la documente, până la interpretările artiștilor cu privire la un subiect, transformându-se în matrite, apoi trecând prin probele de culoare și devenind un obiect bun de tipar, iar la final, numerose coli care, timbru cu timbru, vor circula pe corespondență sau vor fi păstrate cu grijă peste timpuri.

Colecția de timbre românești cuprinde timbre intrate în circulatie în perioada 1858-1872 (Moldova 1858-1862, Principatele Unite, mărcile poştale litografiate Cuza şi Carol (1866-1872). În perioada de început timbrele a căror multiplicare s-a realizat cu ajutorul imprimării sunt cunoscute ca mărci poştale litografiate și sunt reprezentate de cele emise între anii 1864-1872, executate în Bucureşti.

Timbre care au constituit un nou pas în realizarea acestora sunt cele apărute în intervalul 1872-1900, emisiunile poştale Paris, București I și II, Perle, Vulturi, Cifra în patru colțuri, 25 ani de domnie, precum și mărcile tip Spic de grâu. Un alt tip de mărci întâlnite în această perioadă sunt mărcile poştale imprimate fin, prin procedeul gravurii. Timbrele gravate se recunose după finețea imprimării, relieful uşor vizibil pe verso și strălucirea cernelii. În România Gravatele figurează printre cele mai frumoase mărci poştale emise de Poşta română. Se remarcă, în special, emisiunile Gravate din anii 1908-1910, dar și cele din perioada comunistă: Aniversări culturale din 1955, Centenarul mărcii poştale româneşti din 1958.

În timpul Marelui Război, pe teritoriul României ocupate, au funcționat poştele austro-ungară, bulgară, germană și otomană. Primele trei au utilizat mărci de ocupație proprii și anume: poșta austro-ungară a folosit mărci poştale cu inscripția „K.u.K. Feldpost”, efigia împăratului Carol și valori în bani sau lei. Poşta bulgară a folosit mărci poştale bulgare uzuale din anul 1915, cu supratipar; Poşta germană a utilizat, succesiv, mai multe emisiuni cu diverse supratipare: „M.V.I.R., „Rumänien”, „Gültig/9. Arme” pe mărci poştale germane tip Germania, pe timbre de ajutor sau fiscale româneşti.

Poşta otomană a folosit mărci poştale din emisiunile proprii, pe care le-a obliterat cu ștampila propriului oficiu poștal de campanie din Bucureşti. În timp ce poștele austro-ungară, bulgară și otomană au transmis corespondențele militarilor din unitățile respective, poșta germană a asigurat întregul serviciu poștal în zona ocupată, inclusiv pentru populație.

Timbru poștal cu valoare nominală de 25 franci, emisiunea Din Ciad la Rin, poșta aeriană, negru brun, dantelat, gumat, neobliterat, L: 52 mm, l: 30 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză. Datare: 1946. Eliberarea Parisului este celebrată prin emisiunea care prezintă evenimente marcante din timpul Celui De Al Doilea Război Mondial Timbrul prezintă atmosfera din momentul eliberăriii Parisului, iar din scenă putem distinge tancurile și mulțimea entuziasmată, fiind vizibilă catedrala Notre Dame. Desenul și gravura au fost realizate de Albert Decaris, care a desenat și gravat timbre poștale franceze, din colonii și teritorii franceze din 1935 până în 1985. Primul său desen reprezintă claustrul Saint-Trophime din Arles, la cererea ministrului Poștei, Jean Mistler. Este considerat unul dintre principalii autori ai desenelor timbrelor poștale, cu o operă de peste 500 de timbre , inclusiv 174 pentru Franța metropolitană.

Timbru poștal, emisiunea Timbre de Germania 1905, 1920 cu supratipar Plebiscite Olsztyn Allenstein, cu valoare nominală de 1 marcă, roșu carmin cu supratipar negru, dantelat, gumat, neobliterat. L: 37 mm; l: 26 mm. Proveniență: Allenstein. Datare: 1920. Pe timbru este reprezentată clădirea centrală a poștei din Berlin, unde a fost sediul Muzeului Poștal Imperial, fiind considerat cel mai vechi muzeu poștal din lume (fondat în 1872 și deschis la 1898). Astfel, sediul poștei germane imperiale este reprezentat grafic, fiind încadrat de textul „Reichspostamt in Berlin”. Cel mai interesant element este reprezentat de supratipar: „PLÉBISCITE / OLSZTYN / ALLENSTEIN”. Supratiparul face trimitere la evenimentul din 1920, când a fost organizat un plebiscit pentru a determina dacă populația din Allenstein dorește să rămână în Prusia de Est sau să facă parte din Polonia. Pentru a face cunoscut plebiscitul, au existat emisiuni cu supratiparul: „PLÉBISCITE / OLSZTYN / ALLENSTEIN” sau „TRAITÉ / DE / VERSAILLES / ART. 94 et 95” în oval cu numele complet al Comisiei care organiza plebiscitul. Acesta a fost organizat de autoritățile germane sub controlul formal al Comisiei Aliate la 11 iulie, 97,8% din voturi fiind în favoarea Prusiei de Est, după o amplă campanie din partea ambelor părți. Timbrele și-au pierdut validitatea la 20 August. Însă Allenstein (Olsztyn), a făcut parte din Polonia, fiind încă din sec. al XIV-lea sub influența cavalerilor teutoni, iar în sec. al XVIII-lea a fost anexat de Prusia. La finalul celui de-al Doilea Război Mondial Allenstein a fost plasat sub administrația Poloniei, sub denumirea Olsztyn.

Machetă în tuș, emisiunea OETR, cu valoare nominală de 2 lei, L: 380 mm; l: 307 mm. Proveniență: România. Datare: 1935. Macheta surprinde perioada scurtă în care două organizații care reprezentau un interes major pentru regele Carol al II-lea au coexistat și modul în care acestea erau promovate prin intermediul obiectelor filatelice, dovedind astfel interesul regelui pentru domeniul filatelic. Oficiul pentru Educarea Tineretului Român a reprezentat cadrul în care cele două organizații ilustrate, Cercetașii României și Straja Țării, au coexistat pentru scurt timp, fiind cel care îndruma, coordona și controla organizațiile care se ocupau de educarea tinerilor de la 7 la 18 ani. Organizația cercetașilor avea o istorie mai lungă, în 1907 fiind organizată prima tabără pentru tineri, care în scurt timp s-a dezvoltat după publicarea “Scouting for Boys”, scrisă de Lordul Baden Powell în 1908, moment în care grupuri de tineri s-au organizat după modelul promovat de acesta. În 1912 apar în România primele grupuri de cercetași, iar în 1914 Asociația Cercetașii României este recunoscută oficial, fiind din 1922 membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti. Scopul acestei organizații era promovarea prin educaţie non-formală a spiritului de aventură, lucrului în echipă şi progresului personal, prin forţele proprii. Întrucât Carol al II-lea nu a reușit să controleze organizația cercetașilor, aceasta este desființată, alături de alte organizații de tineret, iar Straja Țării devine instrumentul de control al regelui. Astfel, organizația de tineret constituită prin Legea pentru înființarea Oficiului de Educație a Tineretului Român din mai 1934 a devenit instituție autonomă prin Decretul-lege nr. 297 din 7 octombrie 1937. Straja este cadrul în care tinerii (băieții cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani și fete cu vârste între 7 și 21 de ani) sunt înregimentați și pregătiți în tabere speciale, reprezentând un pas spre consolidarea puterii autoritare a acestuia și a fost desființată în 1940, după abdicarea regelui.

Machetă compusă, în tuș, emisiunea Trei Regi, pentru valoarea nominală de 16 lei, L: 402 mm; l: 322 mm. Proveniență: România. Datare: 1931. Macheta conține în partea centrală portretele celor trei regi: Carol I, Ferdinand și Carol al II-lea, dar și o serie de simboluri asociate acestora sau statului. Cifrele regale asociate fiecărui rege sunt prezente, scutul-simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern timbrat de coroana regală, alături de simbolurile care apăreau pe stema României: stema Țării Românești-acvila cruciată, stema Moldovei – capul de bour, simbolul Dobrogei – delfinii, simbolul Transilvaniei – acvila cu șapte turnuri de cetate, un leu ieșind dintr-un pod atribuit Olteniei și adoptat ca simbol pentru Banat. Putem observa că sub desenul artistului apare „MURNU”, numele artistului care a realizat macheta Ary Murnu și semnătura directorului de poștă care aprobă macheta ca fiind „bun de imprimat” la 29.04.1931. Artistul care a realizat această machetă, Aristomene Murnu Gheorghiades, de origine aromână, născut în Grecia a studiat la Iași și București artele frumoase, a făcut parte din societatea „Tinerimea artistică”, realizând grafica pentru o serie de publicații periodice, manuale, dar și desene pentru bancnote și numeroase machete de timbre în perioada interbelică și în perioada comunistă, printre care se numără: Uzuale 1930, Trei Regi, Centenarul armatei române, 1831-1931, Apărarea patriotică – Victoria, Reforma agrară, Federația Democrată a Femeilor din România, 90 de ani de la Unirea Principatelor.

Machetă compusă, lipită pe carton, pentru timbrul cu valoare nominală de 25 bani, emisiunea Centenarul Armatei Române, L: 255 mm; l: 337 mm. Proveniență: România. Datare: 1931. Macheta prezintă 2 soldați din timpul Marelui Război angrenați în luptă, alături de care putem observa mesajul „PE AICI NU SE TRECE”, „Mărășești.1917.6 VIII”, iar în partea inferioară „1830-1931”, valoarea nominală de 25 bani și „POȘTA”. Deviza, „Pe aici nu se trece!”, reprezentativă pentru operaţiunile care au început în august 1917, prin care soldații români au rezistat în faţa diviziilor inamice, fiind cea mai amplă confruntare din vara anului 1917 de pe frontul român, care a dus la încetarea ofensivei Puterilor Centrale. Fizionomiile personajelor, deosebit de expresiv creionate de Ary Murnu, surprind foarte bine atmosfera războiului și consecințele sale.

Machetă pentru timbrul cu valoare nominală de 10 lei, emisiunea Centenarul Armatei Române, L: 265 mm; l: 251 mm. Proveniență: România. Datare: 1931. Macheta prezintă reproducerea picturii Atacul de la Smârdan realizată de Nicolae Grigorescu, aflată în Patrimoniul MNIR și face parte dintr-o emisiunea care punctează momente din istoria armatei române. Nicolae Grigorescu a surprins în numeroase lucrări desfășurarea luptelor și a vieții de pe front. Scena redată de pictor prezintă asaltul trupelor românești asupra satului Smârdan la 12 ianuarie 1878 din operațiunea de cucerire a Vidinului.

Cap de Bour emisiunea I, cu valoare nominală 27 parale, negru pe hârtie roz vărgat, nedantelat, negumat, obiterat. L: 23 mm, l: 22 mm. Prezintă o ștampilă de culoare albastră în registrul superior. Proveniență: România, Datare: 1858. Timbrele „Cap de bour" reprezintă primele două emisiuni de mărci poştale româneşti, puse în circulație în Moldova între anii 1858-1862, ilustrate cu simbolul din stema Moldovei. Prima emisiune „Cap de bour" a intrat în circulație în iulie 1858, la biroul poştal din laşi, şi la 8 august, în acelaşi an, la celelalte birouri poştale din Moldova, fiind retrasă la 31.X.1858. Emisiunea este formată din patru mărci poștale cu valori diferite (27, 54, 81 şi 108 parale), al căror desen unic reprezintă capul de bour, goarna poștală, o stea cu cinci colturi, legenda „PORTO SCRISORI” (scrisă cu ajutorul caracterelor chirilice) și valoarea, amplasată în interiorul buclei, de formă eliptică, a unei goarne poștale. Imprimarea lor s-a efectuat la tipografia din laşi, cunoscută sub numele de Atelia Timbrului, în coli de 32 de mărci poştale (patru rânduri a opt bucăți), astfel dispuse, încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche, pe hârtie specială.

Timbru porto, emisiunea Timbre porto, cu valoare nominală 3 Kreuzer, negru pe galben, dantelat, gumat, neobliterat, L: 24 mm, l: 24 mm. Proveniență: Baden. Datare:1863. Timbrul porto reprezintă timbrul aplicat exclusiv de oficiile poștale de destinație, în vederea încasării taxelor pentru trimiterile poștale sosite nefrancate sau francate insuficient. Timbrul provine din Marele Ducat de Baden, unde, la 1 mai 1851 a apărut prima emisiune de timbre cu valori nominale de 1, 3, 6, and 9 Kreuzer, iar primele mărci poștale au fost realizate după modelul celor din Bavaria. Timbrele porto constituie o istorie aparte în istoria poștală, fiind folosite pentru zonele rurale, care nu erau deservite de un oficiu poștal, de unde și denumirea „LANDPOST” (Poșta rurală). La 1871, sistemul poștal din Baden intră sub autoritatea Reichspost, în cadrul Imperiului German.

Machetă pentru timbrul cu valoare nominală de 1 leu, emisiunea 50 de ani de la alipirea Dobrogei, L: 433 mm; l: 311 mm. Proveniență: România. Datare: 1928 Macheta realizată de Ludovic Bassarab prezintă în partea centrală efigiile regilor Carol I și Mihai, încadrate de cifrele celor 2 regi, iar în partea superioară, coroana de oțel. Efigiile celor 2 regi sunt încadrate în partea superioară de un dorobanț și zeița Victoria. Dorobanțul este un simbol pentru Războiul de Independență, fiind o trimitere de asemenea la monumentul ridicat la capătul podului de la Cernavodă în cinstea soldaților căzuți în timpul războiului. În partea inferioară putem observa valoarea nominală, „POȘTA”, anul în care s-a încheiat Războiul de indendepență, „1878” și „1928”.

Machetă pentru timbrul cu valoare nominală de 3 lei, emisiunea 50 de ani de la alipirea Dobrogei, L: 430 mm; l: 312 mm. Proveniență: România. Datare: 1928. Macheta care surprinde localitatea emblematică din Dobrogea, care reprezenta locul preferat de regina Maria, al cărei castel este vizibil în ilustrația realizată de Ludovic Bassarab nu a fost prezentată în cadrul emisiunii, întrucât nu se înscria cronologic în momentul alipirii Dobrogei, fiind înlocuită cu ilustrația care apare pe valoarea de 1 leu. În cadrul acestei emisiuni mai există o altă machetă pentru valoarea nominală de 2 lei, realizată în același stil de acesta, care surprinde Constanța.

Machetă compusă în tuș, pe carton gros, emisiunea Poșta Aeriană – Vederi, pentru timbrul poștal cu valoare nominală 2 lei, L: 401 mm; l: 299 mm. Proveniență: România, Datare: 1931. Macheta, realizată în perioada interbelică, prezin1tă o vedere spre Cozia, fiind inclus și un element specific al poștei aeriene, avionul. În partea inferioară sunt menționate valoarea nominală (2 LEI) și „POȘTA AERIANĂ”, iar sub desen apare numele machetatorului, „BASSARAB”. Ludovic Bassarab, pictor român, a cărui operă a fost marcată de curentul academist, a studiat la Academia de Belle-Arte din Iași, după care a urmat cursuri la München și Paris, fiind membru al Societății Tinerimea Artistică. Acesta a expus în sălile Palatului de Cristal în capitala Bavariei și apoi la Berlin, iar în România a expus frecvent la București, având expoziții personale și a participat la Salonul Oficial. În domeniul filatelic este interesantă activitatea sa, întrucât Ludovic Bassarab a realizat o serie de machete, în tehnică mixtă pentru mărci poștale din perioada 1922-1932, fiind, pentru o perioadă, machetatorul preferat al regelui, care l-a recomandat Poștei pentru anumite emisiuni. A realizat machete pentru marca de 10 lei albastru din 1932, modificată, conform indicațiilor regelui Carol al II-lea, de un alt artist, iar ultima emisiune machetată de acesta a fost Sanatorii PTT din octombrie 1932.

Pereche de timbre poștale, emisiunea Principatele Unite, cu valoare nominală de 3 parale, galben, nedantelat, negumat, obliterat. L: 46 mm, l: 36 mm. Proveniență: România, Datare: 1862 Denumirea filatelică pentru cele două emisiuni poştale clasice românești, puse în circulatie după unirea Tării Românești cu Moldova este Principatele Unite. Prima emisiune (iunie 1862 -decembrie 1864) este cunoscută sub denumirea improprie de Tipar de mână, deoarece imprimarea lor s-a fäcut în perioada aprilie 1862-septembrie 1864 la vechea presă manuală”, adusă o dată cu mutarea la Bucureşti a utilajului, inventarului și personalului de specialitate ale Ateliei Timbrului din laşi (decembrie1861- ianuarie 1862). Imprimarea s-a făcut pe coli de 32 bucați (4 rânduri a 8 mărci), având drept matriță câte o „ștampilă” pentru fiecare marcă poştală şi valoare. Emisiunea poştală are valori de 3, 6 şi 30 parale și a avut putere de francare pe teritoriul Principatelor Unite până la 31 XII 1864.

Retur recipisă francată cu un timbru poștal, emisiunea Carol cu favoriți în cerc, cu valoare nominală de 18 bani, cărămiziu, nedantelat, obliterat, L: 170 mm, l: 96 mm. Circulată București - Târgul Frumos. Datată 10 mai 1869. Proveniență: România. Datare timbru: 1868 Recipisa reprezintă dovada oficială a poștei, înscrisă pe un formular izolat sau detașat dintr-un registru special, prin care se confirma primirea unor documente sau alte trimiteri menite a fi expediate prin poștă. Aceasta reprezintă confimarea de primire din prezent. Până la finalul secolului al XIX-lea recipisele de primire se taxau prin aplicarea de timbre poștale plătite de expeditor.

Timbru poștal, emisiunea Expoziția Internațională New York, cu valoare nominală de 1.25 franci, lila carmin, dantelat, gumat, neobliterat, L: 41 mm, l: 26 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză, Datare: 1939. Expoziția mondială din New York desfășurată în 1939-1940 la Flushing Meadows – Corona Park din Queens, New York, Statele Unite, iar peste 44 de milioane de oameni au participat la expozițiile sale în două sezoane. A fost prima expoziție bazată pe viitor, având slogan de deschidere „Dawn of a New Day” și a permis tuturor vizitatorilor să arunce o privire „lumii de mâine”. La 10 mai 1939, un singur desen a apărut pe timbre emise în douăzeci și patru de colonii franceze pentru a sărbători Expoziția Internațională din New York. Timbrele au fost desenate și gravate de Albert Decaris. Aceasta a fost a doua incursiune a lui Decaris în realizarea timbrelor care au circulat în colonii, prima fiind dedicate expoziției din Paris din 1937. Artistul a pictat fresce atât pentru Expoziția de Artă din Paris din 1937, cât și pentru Expoziția de la New York din 1938 și a câștigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Londra din 1948 pentru gravura sa impresionantă, Piscina.

Timbru poșta aeriană, emisiunea Aniversarea a 150 de ani de la Revoluția Franceză, cu valoarea nominală de 4.50 franci + 4 franci, negru cu portocaliu, dantelat, gumat, neobliterat, L: 55 mm, l: 33 mm. Proveniență: Africa Ecuatorială Franceză, Datare: 1939. Aniversarea a 150 de ani de la Revoluția Franceză a oferit și guvernului posibilitatea de a arăta opiniei republicane atașamentul său față de libertate. Guvernul a încurajat puternic, alături de ceremoniile naționale, o comemorare locală a 150 de ani de la revoluție. Astfel, putem observa că evenimentul se reflectă și în cadrul coloniilor prin emisiunea aniversală. Principalul element grafic este constituit de simbolul reprezentat de căderea Bastiliei, căderea Vechiului Regim. Două mesaje care încadrează imaginea centrală și îi întăresc însemnătatea sunt reprezentate de „egalite des peoples et des races” și „pour la defense des colonies”. Informațiile despre compania tipografică se regăsesc pe marginea timbrului, Hélio Vaugirard Paris. Numele companiei indică tehnologia de imprimare folosită: Odată cu inventarea heliogravurii la sfârșitul secolului al XIX-lea, companii precum John Wood din Anglia în 1901 și Bruckmann din München în 1903 au fost pionierele acestei tehnologii. Puțin mai târziu, compania s-a specializat în această tehnologie.

Fragment de coala de 6 timbre poștale, emisiunea Uzuale - Împăratul Karl I, cu valoare nominală de 3 heller, negru oliv, dantelat, gumat, neobliterat, L: 82 mm, l: 56 mm. Proveniență: Austro-Ungaria, Datare:1917. Timbrele prezintă efigia împăratului Carol I al Austriei sau Carol al IV-lea al Ungariei, fiind ultimul împărat al Austriei și al Ungariei. După asasinarea unchiului său, Arhiducele Franz Ferdinand, în 1914, la Sarajevo, acesta a urmat la tronul Austro-Ungariei, iar în timpul Marelui Război a comandat trupele austro-ungare în luptele de pe frontul Italian și de pe frontul răsăritean. Karl renunță la guvernare pe fondul înfrângerii Puterilor centrale, fiind forțat ulterior să plece în Elveția, iar cele două state au fost declarate republici în noiembrie 1918. Încearcă fără succes să se întoarcă în Ungaria după pierderea tronului, în martie și octombrie 1921, iar în 1922 moare pe insula Madeira, în Portugalia, unde a fost exilat ultima oară, prin decizia Consiliului Antantei.

Fragment de coală cu 7 timbre poștale, emisiunea Împărăteasa Zita (Împăratul și împărăteasa), cu valoare nominală 20 heller + 20 heller, lila roșu, dantelat, gumat, neobliterat, L: 102 mm, l: 68 mm. Proveniență: Austro-Ungaria. Datare: 1918 Timbrele o reprezintă pe împărăteasa Zita de Bourbon-Parma, soția împăratului Karl I, fiind, alături de acesta, ultima împărăteasă a Austriei. Prințesa Zita a fost al cincilea copil al ducelui Robert I, de Bourbon Parma, ultimul suveran Duce de Parma și Piacenza din 1854 până în 1859, când ducatul a fost anexat Italiei. Zita s-a căsătorit cu Karl I al Austriei 21 octombrie 1911, alături de care a avut 8 copii, primul fiind prințul Otto (născut în 1912). Pe timbre apar „K. und K.”, („Kaiserlich und Königlich”), semnificând „Imperial și Regal, „FELDPOST” (Poșta Militară) și „KARLFONDS” (Fondurile Karl), din care se deduce că timbrul a apărut sub egida Feldpost, aflată în subordinea Ministerului de Război, în Austro-Ungaria, fiind un timbre de caritate.

Fragment de coală de 4 timbre poștale, emisiunea Carol cu barbă în cerc litografiate la Paris (emisiunea Paris), cu valoare nominală de 25 bani, portocaliu galben pe gălbui, dantelat, gumat, obliterat. L: 40 mm, l: 48 mm. Proveniență: România, Datare: 1872. Denumirea filatelică a emisiunii de mărci poștale uzuale postclasice, Paris, provine de la faptul că aceasta a fost imprimată de Atelierul Timbrului de la Hôtel de Monnaise (Monetăria Statului Francez) din Paris în baza comenzii statului român din ianuarie 1870. Gravarea clișeelor originale aparține gravorului francez Albert Barré. Gravarea mărcilor poștale pe plăci de oțel a fost executată de A. Hulot, în coli mari ce conțineau 300 de mărci poștale aranjate în două blocuri a câte 150, despărțite printr-un spațiu lat de cca. 4 cm. Mărcile poștale Paris au un model comun pentru toate valorile. Emisiunea Paris a avut putere de francare până la epuizare, fiind înlocuită treptat, cu alte emisiuni poștale asemănătoare tipărite la București, fie cu clișee aduse de la Paris, fie cu clișee noi gravate la București.

Coală de 100 timbre poștale, emisiunea Carol I gravate, cu valoarea nominală de 1 leu, brun, nedantelat, negumat, neobliterat, L: 291 mm; l: 369 mm. Proveniență: România, Datare: 1908. Sub numele de gravate sunt cunoscute mărci poștale imprimate fin, prin procedeul gravurii. Acestea se recunosc după finețea imprimării, relieful ușor vizibil pe verso și strălucirea cernelii folosite. Imaginea este obținută prin reproducerea de pe o placă, pe a cărei suprafețe a fost gravat desenul. Gravarea se realizează prin corodarea sau așchierea unui material pentru a obține, prin mijloace manuale, chimice o suprafață activă a unui clișeu care tipărește imaginea. Clișeul este realizat de o persoană care are calități artistice. Clișeul original se copiază și se multiplică pentru a obține clișeele de tipar. În cazul colii de timbre putem observa marginea de coală, care prezintă detalii din mecanismele de prindere a clișeelor, fiind o mărturie pentru tehnica de realizare a mărcilor poștale. Reprezentarea grafică a mărcii conține portretul regelui Carol I, având prezentată în partea superioară coroana regală, unul dintre însemnele regalității.

Modelar de culoare pentru valoarea de 5 bani, emisiunea Carol I gravate, nedantelat, negumat, neobliterat. L: 233 mm; l: 313 mm. Proveniență: România. Datare: 1908. Emisiunea Carol I gravate prezintă efigia regelui. Modelarul de culoare este proba realizată în diferite culori pe hârtia pe care urmează să se realizeze emisiunea poștală pentru a putea fi stabilite culorile și nuanțele. Timbrele poștale sunt timbre imprimate fin, prin procedeul gravurii. Timbrele gravate se recunosc după finețea imprimării, relieful ușor vizibil pe verso și strălucirea cernelii și sunt printre cele mai frumoase timbre, iar emisiunea Carol I gravate este una dintre cele mai reprezentative în acest sens.

Fragment de 3 timbre poștale, emisiunea Centenarul Timbrului german, cu valoare nominală 20 pfennig, roșu brun, dantelat, gumat, neobliterat, L: 44 mm, l: 77 mm. Proveniență: Baden, zona de ocupație franceză. Datare: 1949. Timbru celebrează 100 de ani de la apariția primei mărci poștale pe teritoriu german. Înainte de unificarea germană din 1871, statele și entitățile germane individuale au început să-și emită propriile timbre, Bavaria fiind prima la 1 noiembrie 1849, cu un 1 kreuzer negru, după care au urmat Baden la 1851 și celelalte state germane. În 1949, Germania era împărțită în patru zone de ocupație, iar zona de sudică a landului Baden-Württemberg reprezenta zona de ocupație franceză. Timbrul prezintă poșta, așa cum s-a dezvoltat în perioada contemporană, prin prezentarea mijloacelor folosite pentru transportarea corespondenței, iar timbrul cu valoare nominală de 10 pfennig prezenta mijloacele folosite de poștă în secolul al XIX-lea.

Coală de 200 timbre poștale, emisiunea Carol I tipografiate, cu valoare nominală de 1 ban, negru, nedantelat, negumat, neobliterat, L: 492 mm; l: 350 mm. Proveniență: România, Datare: 1909. Mărcile poștale tipografiate sunt mărcile care au fost imprimate cu un tipar înalt, care se disting de celelalte prin relieful ușor care se observă pe spatele mărcilor poștale. Pentru realizarea mărcilor poștale au fost folosite forme de tipar cu suprafață activă în relief. Formei de tipar îi este aplicată cerneală pe părțile sale înalte, iar tipărirea se realizează presând pe forma unui material flexibil, cum este hârtia. Părțile imprimate vor fi cele adâncite în hârtie, datorită presiunii exercitate în tipărire. Reprezentarea grafică a mărcii conține portretul regelui Carol I, având prezentată în partea superioară coroana regală, unul dintre însemnele regalității

Timbru poșta aeriană, emisiunea 10 ani de la debarcarea Aliaților, cu valoare nominală de 15 franci, ultramarin cu negru albăstrui, dantelat, gumat, neobliterat. L: 52 mm; l: 31 mm. Proveniență: Africa Occidentală Franceză, Datare: 1954. Timbrul prezintă trimiteri la evenimente din cel de Al Doilea Război Mondial: 8 noiembrie 1942 (Operațiunea Torța), 6 iunie 1944 (Bătălia pentru Normandia) și 15 august 1944 (Operațiunea Dragoon). Imaginea principală realizată cu albastru, care prezintă debarcarea Aliaților, este încadrată de un lanț stilizat, care este rupt în locul în care apare simbolul Franței Libere, crucea de Lorena, simbol asociat cu Ioana D’Arc, ce este amplasat deasupra literei „V”. Apar inițialele „RF” (République Française) și termenul „liberation”, fiind trimiteri la Franța Liberă. Crucea de Lorena, inițialele „RF” și libre au fost folosite ca supratipare pentru emisiuni provizorii locale după eliberarea anumitor teritorii ocupate. Astfel, emisiunea din 1954, încărcată de numeroase simboluri, celebrează 10 ani de la momentele cheie care au dus la închierea războiului și care au implicat teritoriile din Africa.

Pereche de timbre poștale cu valoare nominală 15 bani, eminiunea Perle, brun roșcat, dantelat, gumat, obliterat, L: 42 mm; l: 24 mm. Proveniență: România. Datare: 1880. Timbrul prezintă în centru efigia regelui Carol I, care prezintă ca elemente decorative perle, motiv pentru care emisiunea poartă numele Perle. Pe toate mărcile poștale românești din secolul al XIX-lea, începând cu emisiunile Cuza (1865-1866), apare efigia suveranului.

Știați că?

Supratiparul este inscripția (cuvinte, litere, cifre, semne, imagini grafice) tipărită pe o marcă poștală, coliță, întreg postal cu scopul de a-i modifica valoarea, destinația sau alte elemente?

Timbrul dantelat este timbrul poștal care prezintă dantelură, iar dantelura este tăietura în formă de dinți obținută prin perforarea colii tipărite, destinată ușurării desprinderii timbrelor din coală?

Timbrul gumat este timbrul care are aplicat un strat adeziv cu scopul înlesnirii lipirii acestuia, iar ideea gumării timbrelor aparține tipografului James Chalmes (1782-1853) din Marea Britanie, creatorul primei mașini de gumat?

Timbrul neobliterat este timbrul care nu a fost supus acțiunii de anulare a valorii nominale prin ștampilare, perforare a puterii de francare?

Emisiunea este acțiunea de producere și punere în circulație a mărcilor și efectelor poștale. Emisiunile sunt executate, de regulă, de instituțiile poștale? Fiecare emisiune nouă este comunicată de către administrația poștală emitentă tuturor celorlalte administrații prin intermediul Biroului Internațional al UPU. Prin intermediul acestui birou, administrațiile își trimit reciproc exemplare din fiecare emisiune pusă în circulație.

UPU reprezintă Uniunea Poștală Universală: organizație internațională la nivel gurvernamental, înființată la 9 X 1874 (cu denumirea până în 1878 de Uniunea Poștală Generală), iar printre statele fondatoare figurează și România?

Macheta este un proiect al unui timbru, ștampilă sau alte obiecte poștale executat de autor (artist), de obicei la scară mai mare, ce urmează să fie redus la dimensiunea dorită?

Timbrele de serviciu sunt timbre destinate francării corespondenței oficiale? Prima marcă poștală de serviciu a fost pusă în circulație în Anglia în mai 1840, paralel cu prima emisiune de mărci poștale din lume. Marca poștală de 1 penny negru are același desen ca Penny Black, dar se deosebește de acesta prin prezența, la colțurile superioare a inițialelor V. R (Victoria Regina). Această marcă poștală este deosebit de rară, întrucât nu a fost pusă în circulație pentru uzul tuturor. În România, primele mărci poștale de serviciu au apărut în anul 1908, când un număr de serii din emisiunea Expoziția Generală au fost supratipărite cu inițialele S. E. (Serviciul Expoziției).

Poșta aeriană este un serviciu de poștă care asigură transportul trimiterilor poștale pe calea aerului cu avioane, baloane, rachete?

Timbrele porto sunt timbre aplicate exclusiv de oficiile poștale de destinație, în vederea încasării taxelor pentru trimiterile poștale sosite nefrancate sau francate insuficient?

Colița este un fragment de hârtie de dimensiuni mici care are tipărită de obicei imaginea unui timbru, pe marginile căreia pot fi imprimate, ornamente și inscripții legate de tema sau de scopul emisiunii, iar prima coliță românească a fost emisă în anul 1932 cu ocazia expoziției EFIRO din acel an?

Timbrele poșta aeriană sunt timbre emise de administrația poștală a unui stat pentru francarea trimiterilor poștale expediate pe calea aerului?

Suprataxă este taxa suplimentară benevolă sau obligatorie, percepută de stat la vânzarea timbrelor poștale, adăugând la valoarea lor nominală de francare un plus cu diferite destinații?

Fragmente de istorie

Machetă, emisiunea „Efigia Mihai”, alb-negru, cu valoare nominală de 3 lei, L: 301 mm; l: 372 mm. Proveniență: România. Datare: 1927.Macheta cu efigia lui Mihai, marcată în partea superioară cu semnătura lui Ludovic Bassarab în creion, și data de 28 noiembrie 1927, alături de mențiunea, „revăzut și corectat, bun de imprimat”. Timbrele realizate în baza acestei machete au fost imprimate în tehnica numită heliogravură. Aceasta reprezenta reproducerea și multiplicarea imaginii originale în semitonuri, cu clișee de cupru, obținute prin procedee fotochimice. Heliografia sub formă de rotoheliografie a folosit principiul imprimării rotative și s-a utilizat la scară largă pentru revistele ilustrate sau timbre.

Machetă în tuș, emisiunea „10 ani de la alipirea Ardealului”, cu valoare nominală de 2 lei, L: 350 mm; l: 450 mm. Proveniență: România. Datare: 1929.Macheta semnată de Ludovic Bassarab face parte din emisiunea care celebrează Unirea Ardealului, în urma încheierii Tratatului de la Trianon. În partea centrală este prezentat un personaj care poate fi interpretat ca fiind un înger sau Zeița Victoria. Deși îngerii sunt inspirați din reprezentările zeiței Victoria, elementele care deosebesc cele două tipologii sunt reprezentate de vestimentație și pieptănătură. Vestimentația, reprezentată de chiton, și părul sunt tipic feminine, spre deosebire de reprezentările canonice ale îngerilor. Având în vedere faptul că Unirea a fost rezultatul Marelui Război și al tratatelor care au dus la stabilirea noilor granițe, zeița Victoria este cu atât mai mult personajul care asigură întrunirea condițiilor. Cele două personaje feminine în port popular din partea centrală reprezintă Transilvania căreia i se înmânează stema în timp ce dă mâna cu al doilea personaj, care reprezintă România. Stema pe care o putem observa, este stema mică, stabilită prin legea din 1921, iar în fundal avem prezentate toate elementele definitorii pentru spațiul românesc, Dunărea, Marea Neagră și munții.

Machetă compusă, emisiunea „Centenarul nașterii regelui Carol I”, cu valoare nominală de 8 lei, L: 293 mm; l: 346 mm. Proveniență: România. Datare: 1939. Macheta îl prezintă pe rege pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independență. În prim-plan apare regele, iar în fundal poate fi văzut câmpul de luptă și armata care îl urmează, încadrată într-un peisaj de iarnă. Macheta marchează participarea la Războiul de Independență a regelui Carol I în fruntea armatei, participare care a avut un rol important pentru evoluția statului român, fiind declarată independența, apoi regatul.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Centenarul orașului Turnu Severin”, cu valoare nominală 50 bani, L: 306 mm; l: 197 mm. Proveniență: România. Datare: 1933. Macheta realizată pentru emisiunea „Centenarul orașului Turnu Severin”, pentru valoarea nominală de 50 bani, aduce în prim-plan reprezentarea grafică a metopei de pe Columna lui Traian, în care este prezentată inaugurarea podului de la Drobeta. În această scenă este adusă o ofrandă zeilor și este prezentat ritualul libației. De asemenea, se consideră că pe această metopă a fost sculptat arhitectul podului de la Drobeta, dar și al Columnei, Apolodor din Damasc. De asemenea, scena este încadrată de câteva simboluri, aversul și reversului unui sestert cu reprezentarea împăratului Traian și a podului de la Drobeta. De asemenea, în partea superioară este prezentată stema orașului Drobeta Turnu Severin.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Munca Noastră românească- L.N.F.R.”, cu valoare nominală de 2 lei + 1 leu, L: 329 mm; l: 230 mm. Proveniență: România. Datare: 1934. Macheta aduce în discuție inițiativele cu privire la drepturile femeilor din România în perioada interbelică. În perioada interbelică s-au extins și diversificat vechile asociații și au fost create altele noi, Liga Națională a Femeilor din România, este cea care susține drepturile femeilor. Bogata experiență câștigată de mișcarea feministă timp de un secol și jumătate în lupta perseverentă pentru modernizarea și sincronizarea României cu civilizația occidentală, s-a pierdut în mare măsură în urma instaurării regimului totalitar.

Machetă compusă în tuș, emisiunea „Recensământul populației”, cu valoare nominală de 6 lei, L: 293 mm; l: 423 mm. Proveniență: România. Datare: 1930. Ilustrația care a apărut pe timbrele cu valori nominale de 2, 4, respectiv 6 lei, este semnată de Mac Constantinescu și Petre Grant. Au realizat, de asemenea, și macheta care a fost folosită pentru valoarea nominală de 1 leu. Mac Constantinescu (Mihail Filip) a fost sculptor și grafician. Acesta a urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi École des Beaux-Arts și École du Louvre din Paris. A realizat panourile laterale care decorau Palatul Ministerului de Externe, a participat la realizarea Arcului de Triumf și a creat „Friza Istoriei Românilor” pentru Pavilionul românesc de la Expoziția Internațională de la New York. Petre Grant, absolvent al Școlii de Ingineri Electricieni de la Paris a participat la realizarea mai multor machete și a fost apreciat la expozițiile la care a participat.

Machetă compusă tehnică mixtă, emisiunea „Centenarul pictorului Nicolae Grigorescu”, cu valoare nominală 6 lei+1 leu, L: 201 mm; l: 298 mm. Proveniență: România. Datare: 1938. Macheta reprezintă una dintre operele realizate de pictor, „Rodica la secerat”, din 1894, fiind parte din creațiile târzii ale artistului, și este parte din patrimoniul Muzeului Băncii Naționale a României. De asemenea, pictura este reprezentată pe bancnota de 10 lei și este folosită pentru timbrul cu valoarea nominală de 6+1 lei. Macheta a primit „bun de imprimat” la 23 Mai 1938, purtând semnătura directorului de poștă.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Straja Țării: Vederi” cu valoare nominală de 16 lei + 2 lei, L: 160 mm; l: 239 mm. Proveniență: România. Datare: 1940. Emisiunea pusă în circulație la 8 iunie 1940 este dedicată organizației de tineret aflată sub controlul regelui Carol al II-lea și care din 1937 a devenit unica organizație de tineret, după desființarea Asociaţiei Cercetaşii României. Macheta prezintă o imagine cu Arcul de Triumf, care este monumentul dedicat victoriei României din Primul Război Mondial, proiectat de Petre Antonescu. Monumentul, construit în stil neoclasic, a fost inspirat de arcurile de triumf din Imperiul Roman, ridicate pentru a celebra victoriile militare. Fiind construit în perioada 1921-1922 în contextul serbărilor încoronării și având basoreliefurile realizate din ipsos monumetul s-a degradat, fiind necesară refacerea acestuia în 1935-1936. Printre arhitecții care au realizat monumental s-au numărat Constantin Baraschi, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu.

Machetă compusă, în tuș, emisiunea „Asistența PTT”, cu valoare nominală de 10 lei + 40 lei, L: 319 mm; l: 480 mm. Proveniență: România. Datare: 1944. Imaginea uneori subtilă, alteori impresionantă a lucrătorului poștal și rolul acestuia în momente importante din istorie este o temă care poate fi urmărită pe timbre din întreaga lume și care oferă amănunte mai puțin cunoscute, de la realizarea timbrelor, până la cei care aduc corespondența și susțin comunicațiile în momente dificile. Macheta realizată pentru timbrul din emisiunea „Asistența PTT” aduce în prim-plan, lucrătorul poștal, în cazul acesta un surugiu călare, cu o goarnă poștală, deasupra unui glob pământesc.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Jamboreea Națională Sibiu”, cu valoare nominală de 3 lei + 3 lei, L: 207 mm; l: 295 mm. Proveniență: România. Datare: 1932. Macheta a fost realizată de atelierul fotografic Julietta pentru emisiunea „Jamboreea Națională Sibiu” valoarea nominală 3+3 lei. Regele Carol II susține și încearcă ulterior să controleze organizația cercetașilor. Ulterior, acesta va înființa Straja Țării în 1935, care în 1938 a devenit unica organizație de tineret, fiind controlată de rege.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Munca Noastră Românească- L.N.F.R.”, cu valoare nominală, 3 lei + 1 leu, L: 253 mm; l: 329 mm. Proveniență: România. Datare: 1934Liga Națională a Femeilor din România care a lucrat atât în domeniul cultural naţional, dar și cel practic. Asociațiile de femei se vor ridica în apărarea instituțiilor statului de drept și a libertăților cetățenești grav amenințate. Prin acțiuni, întruniri și dezbateri publice, petiții și memorii adresate parlamentului și guvernelor de către comisiile sale juridice, organizația a contribuit la dobândirea unor importante drepturi civile și politice pentru femei.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Centenarul nașterii lui I.L. Caragiale”, cu valoare nominală de 55 de bani, L: 127 mm; l: 207 mm. Prezintă urme de murdărie, rupturi, perforații, adeziv, pliuri și adnotări față verso. Datare: 1952. Macheta realizată în tehnică mixtă a fost creată de Oswald Adler și prezintă portretul lui I. L. Caragiale, marcând un secol de la nașterea dramaturgului. Artistul de origine maghiară, a creat machete pentru peste 15 emisiuni de timbre poștale românești și a avut o activitate prolifică în domeniul filatelic. A realizat ilustrații pentru reviste din România în perioada interbelică, dar a realizat lucrări și pentru expoziții. După plecarea din România, în perioada comunistă, a realizat timbre pentru alte state cum ar fi Israel, Burundi, Togo.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Jamboreea Națională Sibiu”, cu valoare nominală 1 leu + 1 leu, L: 179 mm; l: 239 mm. Proveniență: România. Datare: 1932.Macheta aduce în prim-plan o imagine care a fost coperta revistei „Cercetașul”, în anul I de apariție al revistei. Jamboreea de la Sibiu s-a desfășurat între 5 și 30 iulie 1932, pe un platou din Dumbrava Sibiului. Jamboreele reprezentau reuniuni în tabără ale organizațiilor de cercetași la nivel national sau international. S-a lansat, așadar, o serie comemorativă de 6 timbre poștale, fiind prima inițiativă de acest fel din cu referire la Jamboreele Naționale sau Internaționale.

Machetă compusă tehnică mixtă, emisiunea „Centenarul nașterii regelui Carol I”, cu valoare nominală de 15 lei, L: 380 mm; l: 220 mm. Proveniență: România. Datare:1939. Machete realizată de Aurel Bordenache celebrează 100 de ani de la nașterea regelui Carol I și prezintă stema regatului din perioada interbelică, alături de care sunt prezentate efigiile regelui Carol I și a reginei Elisabeta, încadrate de numele acestora. A. Bordenache a fost un sculptor, grafician și pictor, realizând emisiuni filatelice în colaborare cu Dimitrie Știubei, fiind cel care a realizat două basoreliefuri turnate în bronz care decorează fațadele Mausoleului Eroilor de la Mărăști, înfățișând scene de luptă.

Machetă, tehnică mixtă, emisiunea „A.G.I.R.”, cu valoare nominală de 21 lei + 29 lei, L: 490 mm; l: 359 mm. Proveniență: România. Datare: 1943. Macheta celebrează 25 de ani de la înființarea la Iași a Societății de Ingineri și Arhitecți având ca scop susținerea intereselor profesionale, dar și integrarea acestora în opera de refacere a țării. Printre primii președinți ai AGIR au fost Gheorghe Balș și Nicolae Vasilescu-Karpen, membrii titulari ai Academiei, care au avut contribuții importante în domeniu. Macheta, foarte expresiv realizată de Ary Murnu, prezintă simboluri care fac trimiteri la schițele și la materializarea acestora în evoluțiile tehnice ale societății.

Timbru expres, 25 centisimi, roșu, emisiunea „Timbre italiene cu supratipar”, cu supratipar negru „LA CANEA”, dantelat, gumat, neobliterat, L: 40 mm; l: 24 mm. Proveniență: Creta-biroul poștal italian. Datare: 1906. Timbrele expres sunt timbre folosite pentru taxarea suplimentară a scrisorilor sau a imprimatelor în vederea expedierii cât mai rapide a acestora. În unele țări s-au emis timbre poștale speciale care indică faptul că anumite trimiteri trebuie expediate expres, cum sunt emisiunile italiene espresso. Majoritatea statelor au renunțat la ele, iar ulterior francarea trimiterilor expres se efectuează în general cu timbre poștale obișnuite, expedierea realizându-se prin aplicarea pe scrisori a unor etichete sau ștampile cu mențiunea „EXPRES”. Supratiparul este o trimitere la istoria poștală a Cretei, întrucât la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, 5 state au avut oficii poștale în Creta, dintre care Franța și Italia au folosit propriile timbre cu supratipar ce făcea referire la numele orașelor sau al insulei. Din 1913 au fost folosite timbre grecești pe insulă, din momentul în care aceasta a devenit parte din Grecia.

Machetă compusă în tuș, emisiunea „Prima expoziție marinărească”, cu valoare nominală de 1 leu + 1 leu, L: 329 mm; l: 272 mm. Proveniență: România. Datare: 1936. Macheta pentru timbrul din emisiunea „Prima expoziție marinărească”, cu tema Submarinul „Delfinul” prezintă submersibilul cunoscut și drept Nava Majestății Sale, primul dintre cele ce au aparținut Marinei militare române, care a fost lansat la 22 iulie 1930. Acesta a fost construit începând cu 1926, iar, deși a fost lansat anterior, nu a fost finalizat decât în 1936. În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, a avut nouă misiuni de război, iar în timpul uneia dintre acestea, a distrus o navă sovietică de transport.

Pereche de timbre poșta aeriană, 5 pesetas, emisiunea „Uzuale - Regina Isabella I”, brun gălbui, dantelat, gumat, neobliterat, L: 50 mm; l: 42 mm. Proveniență: Africa Occidentală Spaniolă. Datare: 1949.Isabela I a fost regina Castiliei și Leonului (1474-1504), regate care au devenit fundația unificării politice a Spaniei, care a fost realizată ulterior de nepotul acesteia, Carol Quintul. Atât regina Isabela, cât și soțul său, regele Ferdinand al II-lea de Aragon au fost recunoscuți de papalitate drept Monarhi Catolici, încă de la începutul domniei instituind Inchiziția spaniolă. De asemenea, regina Isabela I i-a asigurat fondurile necesare lui Cristofor Columb pentru traversarea Atlanticului.

Machetă compusă, tehnică mixtă, emisiunea „Centenarul nașterii lui Mihai Eminescu”, cu valoare nominală de 11 lei, L: 279 mm; l: 246 mm, semnată de Dimitrie Știubei. Proveniență: România. Datare: 1950. Macheta realizată de Dimitrie Știubei a fost inspirată din „Înger și demon”, fapt ce se poate observa din menționarea titlului poeziei, alături de ilustrarea unei scene, care a fost inspirată din aceasta. Din creația lui Mihai Eminescu, au fost alese operele care, din punct de vedere ideologic, se potriveau noului regim. Astfel că, „Înger și demon” apare în grupajul de opera, selectate pentru această emisiune, care pun accent pe momente din istorie sau pe tematici inspirate de atmosfera revoluționară.

Machetă compusă, în tuș, emisiunea „Crucea Roșie”, cu valoare nominală de 2 lei + 38 lei L: 225 mm; l: 267 mm. Proveniență: România. Datare: 1941. Macheta este o alegorie care surprinde prin simbolurile implicate activitatea unei organizații umanitare, Crucea Roșie, care a avut un rol însemnat în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial în salvarea a numeroase vieți. De la colaborarea cu Centrul de sânge conservat al armatei, la spitalizarea și îngrijirea răniților, până la acordarea de ajutoare și trimiterea coletelor pentru prizonierii de război. Aviația Sanitară aflată sub emblema Crucii Roșii cunoscută sub numele de Escadrila Albă care au salvat răniții și au transportat personalul medical sau materiale sanitare cu ajutorul avioanelor pilotate de femei.

Machetă compusă, tehnică mixtă, pentru valoarea nominală de 20 de bani, emisiunea „Ziua internațională a femeii”, L: 189 mm; l: 262 mm. Proveniență: România. Datare: 1952.Macheta prezintă Medalia Maternității, clasa I, din argint, decorație acordată femeilor care nășteau și creșteau șase copii și însoțea titlul de „Erou al Muncii Socialiste”. Decretului nr. 195 din 8 noiembrie 1951 pentru instituirea titlului de onoare de „Mamă Eroină", a ordinului „Gloria Maternă" și a „Medaliei Maternității", care a fost completat de Decretul nr. 940 din 7 octombrie 1967, venit la scurt timp după Decretul 770/1966, constituie parte din politica pronatalistă dură din perioada regimului comunist, care a avut consecințe grave asupra populației feminine, dar și asupra copiilor abandonați.

Timbru poștal, cu valoare nominală 3 pence/25 pfennig, emisiunea „Efigia Reginei Victoria”, lila carmin cu verde, dantelat, gumat, obliterat, L: 21 mm; l: 24 mm. Proveniență: Heligoland. Datare: 1875.Heligoland, insula din Marea Nordului, care a fost parte din Danemarca, cedată apoi din 1814, devenind până la 1890 posesiune britanică, fiind apoi parte din statul german Schleswig-Holstein din 1890. Primele timbre din Heligoland au fost emise în 1867, fiind imprimate din nou începând cu 1875. Pe timbre putem observa atât subdiviziunea monedei britanice (pence), cât și a celei germane (pfennig), iar în centru observăm efigia Reginei Victoria embosată. Administrația poștală aparținea de Hamburg, timbrele fiind imprimate în spațiul german pentru o populație de limbă germană, dar care purtau reprezentarea reginei Victoria, iar în 1890, în urma Tratatului Heligoland-Zanzibar revine la Germania, Zanzibar fiind controlată de Imperiul Britanic.