Descoperiri arheologice
În urma studierii izvoarelor istorice, cercetarea arheologică a siliştei Oraşului de Floci, a început în anul 1975 şi continuă până în prezent. Colectivul de cercetare cuprinde specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi de la Muzeul Judeţean Ialomiţa din Slobozia.
Pe planul topografic al sitului arheologic, desfăşurat pe o suprafaţă de aproximativ 80 ha, sunt înregistrate 12 grinduri, ce corespund zonelor mai ridicate despărţite – în trecut – de vechiul curs al râului Ialomiţa şi de meandrele acestuia.
Până în prezent au fost descoperite şi cercetate ruinele a trei biserici, înconjurate de necropole. În categoria edificiilor civile menţionăm descoperirea unei locuinţe cu fundaţie de piatră, a 3 locuinţe cu pivniţă, a unui edificiu cu contraforturi, a 7 ateliere meşteşugăreşti şi a peste 100 de locuinţe de suprafaţă (construite din lemn şi chirpici).
Edificiile de cult. Cercetarea arheologică a bisericii numărul 1 (La Mănăstire) a identificat două faze de construcţie datate la sfârşitul secolului al XV-lea şi în a doua jumătatea secolului al XVII-lea. Planul navă al bisericii se compune din pronaos , naos şi altar semicircular, ulterior fiindu-i adăugat un pridvor. Biserica numărul 2 avea un plan treflat şi se pare că a aparţinut unui aşezământ monastic. Datarea bisericii numărul 3, cu plan navă, aparţine sfârşitului secolului al XVII-lea. Inventarul arheologic descoperit în cele cca. 250 de morminte cercetate din cadrul necropolelor celor trei biserici demonstrează faptul că existenţa acestora nu este legată strict de perioada în care a funcţionat respectivul edificiu de cult.
Construcţii civile. Toate locuinţele descoperite la Oraşul de Floci au un plan dreptunghiular, compartimentat în două sau trei încăperi. În funcţie de posibilităţile materiale ale proprietarului, acestea fie aveau fundaţia din piatră şi elevaţia din cărămidă, fie erau ridicate pe stâlpi de lemn, pe care se prindeau nuiele, lipite apoi cu un amestec din lut şi paie. Pivniţele locuinţelor menţionate erau pavate cu cărămidă şi accesul se făcea printr-un gârlici, de obicei plasat pe latura mai scurtă a clădirii. În general, camera cea mare avea şi o instalaţie de foc, fie de tipul unei vetre sau chiar o sobă. Podeaua era din lut bătut bine, în care se mai păstrează amprente de la picioarele de lemn ale mobilierului. În foarte puţine cazuri podeaua era din lemn. Acoperişul caselor era realizat din stuf sau olane.
Fundaţiile construcţiei cu contraforturi se înscriu într-un plan dreptunghiular (14,55 m x 7,15 m). Podeaua era amenajată din scânduri, iar acoperişul din olane. Acest tip de construcţie, probabil un depozit de mărfuri, reprezintă – până în prezent – un unicat în cadrul descoperirilor de la Oraşul de Floci.
Producţia meşteşugărească este atestată prin descoperirea atelierelor specializate mai ales în prelucrarea oaselor de animale pentru obţinerea de obiecte de podoabă (nasturi) sau de uz casnic (plăsele). Nu lipsesc şi ateliere în care se prelucra fierul pentru producerea de unelte (brăzdar şi cuţit de plug, teslă, lame de cuţit etc.).
Alte categorii de obiecte descoperite şi semnificaţia lor. Compoziţia tezaurelor monetare şi varietatea monedelor descoperite în inventarul mormintelor şi al locuinţelor demonstrează legăturile comerciale nu doar între Ţările Române sau între acestea şi Imperiul Otoman, dar şi cele care existau între spaţiul românesc şi alte state din Europa Centrală (de ex. Regatul Poloniei, Sfântul Imperiu Romano-German).
Ceramica descoperită în inventarul locuinţelor este specifică mediului urban şi asemănătoare cu cea provenită din cercetările de la curţile domneşti, situate în oraşe precum Târgovişte, Târgşor, Bucureşti. Mai mult decât atât, meşterii locali imitau vase de factură străină (Imperiul Otoman, Italia). Atelierele locale confecţionau podoabe din argint şi bronz după modele occidentale, în pas cu moda vremii (inele, cercei, copci, ace de păr, paiete etc.).
Schimburile comerciale sunt atestate şi prin intermediul unor piese de import găsite pe locul fostului oraş. Dintre cele mai frumoase, menţionăm: un pahar de sticlă decorat cu porumbei, o carafă din sticlă, fragmente provenite de la diferite forme ale ceramicii otomane din faimoasele atelierele de la Iznik sau Milet.
Toate aceste artefacte demonstrează locul şi importanţa Oraşului de Floci în economia Ţării Româneşti, în cursul Evului Mediu.
Detalii privind cercetările arheologice efectuate în ultimul deceniu la Oraşul de Floci pot fi găsite în volumele anuale ale Cronicii Cercetărilor Arheologice din România, publicate electronic la următoarele adrese web:
http://www.cimec.ro/scripts/ARH/Cronica/CercetariARH.asp şi
http://www.cimec.ro/Arheologie/arheologie-cercetari.htm
Alte informaţii cu privire la situl arheologic de la Oraşul de Floci pot fi găsite la adresele web:
http://www.cimec.ro/Arheologie/orasul_de_floci/index.html
http://www.inmi.ro/orasul_de_floci/index.html
http://www.mnir.ro/cercetare/santiere/orasul-de-floci/index.html