Glosar de termeni arheologie
baci = cioban, păstor, păcurar
caier = mănunchi de lână, in, cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual
cancelarie = locul de emitere al documentelor
căpitănia de margine = formă de organizare a pazei hotarelor
chirpic = material de construcţie format dintr-un amestec de lut şi paie tocate uscat la soare
contrafort = stâlp masiv de zidărie care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi înalt pentru a-l consolida
copci = agrafă pentru vestminte (moş şi babă)
dava = denumire pentru aşezările fortificate geto-dacice ( ?)
a dărăci = a pieptăna, a scărmăna
fanariot = grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol; demnitar al Porţii Otomane ori dregător sau domn în ţările româneşti care provenea din această pătură greacă înstărită
filo- = prefix care indică iubire sau simpatie (ex. filo-otoman)
fus = unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară firul pe măsură ce este tors, având forma unui beţişor lung şi subţire, îngroşat la mijloc, cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos rotunjit şi înţepenit într-o rotiţă
gârlici = culoar de acces în pivniţă
grind = mică ridicătură de teren de formă alungită, care rezultă din depunerile aluvionare ale unei ape curgătoare sau ale mării
hegemonie = supremaţie, dominaţie
hinterland = teritoriul din jurul unui centru economic (oraş)( ?)
isprăvnicie = administraţie (a unui judeţ istoric)
kaza = formă administrativă otomană în perioada medievală
meşteşug = meserie
naos = partea centrală a interiorului bisericii
necropolă = cimitir
ocupaţie = îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare, profesiune, slujbă, post
olane = ţigle
plăsele = placă pentru mâner (de cuţit)
pridvor = prispă
privilegii comerciale = scutiri de taxe comerciale
pronaos = prima încăpere din biserică
război = instalaţie casnică folosită la ţesut
roşiori / călăraşi = corp de cavalerie în perioada medievală
a scărmăna = a răsfira cu mâna sau cu maşina, înfoind (pentru a curăţa de impurităţi şi pentru a înlesni torsul); a dărăci
schelă = port pe malul unui fluviu; debarcader
şezătoare = adunare restrânsă organizată de ţărani în serile de iarnă, pentru a lucra şi a petrece, spunând poveşti şi glume; clacă
silişte = locul părăsit unde a fost un sat/oraş
stână = construcţie temporară, situată în afara satului, unde se adăpostesc oile şi ciobanii vara şi unde se prepară produsele din laptele oilor
suzeran = mare senior de care depindeau alţi seniori, ca urmare a relaţiilor de suzeranitate; stat suzeran = stat care exercita autoritatea asupra unui stat mai slab, amestecându-se în politica internă a acestuia şi impunându-i anumite obligaţii politice şi financiare
a toarce = a trage fire dintr-un caier şi a le răsuci cu mâna şi cu ajutorul fusului, pentru a obţine fire care pot fi ţesute
toponimia aşezării = numele aşezării
transhumanţă = migraţie periodică a păstorilor şi a turmelor (de oi), primăvara de la şes la munte sau de la sud spre nord şi toamna de la munte la şes sau de la nord spre sud, în vederea asigurării hranei pentru animale
a ţese = a confecţiona prin încrucişarea firelor de bătătură cu cele de urzeală (la războiul de ţesut).
urzeala = Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de ţesut, printre care se petrece firul de bătătură pentru a se obţine ţesătura
vatra oraşului = suprafaţa de teren pe care se întinde oraşul
zestre = avere care se dă unei fete când se mărită
Glosar termeni etnografie
aba = ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecţionează haine ţărăneşti
anteriu = haina lungă confecţionată din aba
argea; v. război = bordei în pământ unde se tesea vara
ales = modalitate de realizare a motivelor decorative complexe pe ţesături
alergătoare = unealtă pe care se aşează mosoarele, foşosită la urzitul pe gard sau pe perete
alesătură = tehnică de realizare a ornamentării ţesăturilor
ales buclat = tehnică de realizare a decorului, în relief, buclat, cu ajutorul unei vergele
batista de ploscã sau de ginericã = obiect folosit cu prilejul nunţii
băteală = fir care se introduce prin rostul firelor de urzeală, cu mâna sau cu suveica, pentru a forma ţesătura
brâgle = parte mobilă a războiului de ţesut în care se fixează spata
cadril = ţesătură îngustă din lână, în carouri, care se aşează pe perete în dreptul laviţei sau patului; v. scoarţă în pătici
catrinţă (boscea) = piesă de port purtată peste fustă
chindisit = vopsit
caer = mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune în furcă sau roată pentru a fi tors manual
călcător = pedale la războiul orizontal de ţesut pe care se apasă pentru schimbarea rostului; se mai numesc şi tălpigi sau calcători la stative
căpătâi = pernă de formă dreptunghiulară, care se aşează la capătul patului sau de-a lungul peretelui
căleap = scul
cergă = ţesătură groasă din lână dată la vâltoare, pentru a fi scămăşată, sau cu miţe puse în timpul ţesutului, folosită la acoperirea patului sau la învelit
chilim = covor neted, cu două feţe
chirpici = material de construcţie în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie şi băligar uscat la soare
ciamur = material folosit in cinstructii pe vază de lut
cicric (letcă) = instrument cu care se deapănă sculurile de pe vârtelniţăpentru a trece firele pe mosoare
cioltar = tesãtură folosită pentru cai cu prilejul nuntii, primele fiind cu motive cusute, celelalte alese "scorteste" coarnele berbecului = motiv decorativ
cocleţ = parte a iţelor războiului de ţesut prin care este trecut firul de urzeală
cot = unitate veche de măsură a lungimii; 1 cot = 0, 634m sau 0,664m
depăna (a) = a stânge firele dintr-un scul pe un mosor, ţeavă, ghem
duşag = plapumă, pernă alungită pusă la perete pe pat, având ambele feţe di ţesătură de lână
fir = şuviţă trasă în lungime, prin toarcere, din caier
fus = unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară firul pe măsură ce este tors, având forma unui beţişor lung şi subţire, îngroşat la mijloc, cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos rotunjit, înţepenit într-o rotiţă
furcă = vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors
fruntar = element de arhitectură situate sub streaşina acoperişului
florărie = décor traforat
flanelã cu coate = piesă de port matlasată
gard = împletitură din nuiele folosită ca bază pentru ridicarea pereţilor
ghebã = manta lungă, confecţionată din aba
gherghef (război de ţesut vertical)= cadru din lemn pe care se ţese vertical
iepe = v. Tălpigi
ilic = ieptar confecţionat, mai ales, din postav, împodobit cu găitane
iţă = componentă mobilă a războiului de ţesut orizontal, alcătuită din două vergele de lemn aşezate la 12-15 cm una de alta, pe care se montează fire de aţă rezistente in aşa fel încât la mijlocul dintre vergele să apară ochiuri prin care se trec firele de urzeală; sunt acţionate cu ajutorul pedalelor; de numărul lor depinde textura ţesăturii
iorgan = plapumă cu faşa din ţesătură de lână
închisoare = împrjmuire
învelitul sulului = operaţie premergătoare năvăditului prin care urzeala este înfăşurată pe sulul războiului de ţesut
înflucate =ţesături grele din lână
jirebie = unitate de măsură a firelor din scul destinate urzitului; cuprinde 30 de fire măsurate pe un răşchitor cu lungimea de 2 m
lăicer = ţesătură lungă şi îngustă din lână, cu vârste colorate, care se pune pe perete sau pe laviţă
manta cu glugoi, ipingea = manta bărbătească făcută din dimie sau din postav, cu glugă şi împodobită cu găitane
macat = ţesătură uşoară din fire de bumbac şi lânălucrată în mai multe iţe
mocan = nume generic dat tuturor celor ce nu sunt originari din Bărăgan; v. oieri trecători
mintean = haină bărbătească scurtă, cu sau fără mâneci, din dimie, de obicei împodobită cu găitane
năvădi (a) = operaşiune prin care firele de urzeală sunt trecute prin iţe
oieri trecători = originari din Mãrginimea Sibiului, Sãcele, Scheii Brasovului, Fãgãras,Vaideeni, Novaci, Alba şi Bihor, veniţi cu oile la iernat până în bălţile Dunării
păretar = ţesătură îngustă şi lungă care se aşează pe perete, în dreptul patului şi al laviţelor; v. Lăicer
pistelcă = şorţ
păstorit = ocupaţie tradiţională legată de creşterea animalelor
pîstorit transhumant = păstorit care presupune parcurgerea unor distanţe mari între locurile de vărat şi cele de iernat, de la munte la câmpie
pomul vieţii = motiv decorativ
pomineţ = ştergar întrebuinţat la înmormântare
pieptănat = operaţiune efectuată cu piepteni speciali în scopul alegerii calităţii firelor
pieptene = uneltă alcătuită dintr-un suport de lemn in care sunt fixaţi dinţi metalici, utilizată la pieptănatul firelor
război de ţesut = unealtă folosită la ţesut; război vertical (gherghef, vârstac, stanoc, drugi): unealtă mai simplă, pe care se ţes numai covoare; război orizontal (stative): unealtă complexă pentru realizarea tuturor tipurilor de ţesături
răşchitor = unealtă pe care se deapănă firele de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiţă
roată = motiv decorative, relizat din romburi concentrice
roată de tors = unealtă folosită pentru obţinerea firului prin acţionare unei roţi
rodan (sucală, letcă, cicric) = unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe ţevi sau pe mosoare
rost = spaţiul dintre firele de urzeală, realizat prin acţionarea iţrlor, permiţând trecerea
scărmant = operaţiune manuală prin care se desprind firele unele de altele pentru indepărtarea corpurilor străine
scoarţă în pãtici = carouri
scul (căleap) = legătură de fir continuu scos de pe răşchitor
spată = componentă a războiului de ţesut, cu aspect de cadru, pe care sunt fixate la intervale regulate lamele paralele; se ataşează brâglelor (vătalelor) cu rolul de a ăndesa firele de băteală
spetează = bucată de scândură îngustă şi subţire folosită la ridicarea firelor de urzeală
stative = cea mai răspândită denumire a războiului de ţesut orizontal
sucală (rodan, cicric, letcă)= unealtă casnică cu care se deapănă firele textile de pe scul pe ţevi sau pe mosoare
saia = adăpost improvizat pentru vite, în special pentru oi
saricã = manta lungă şi miţoasă, ţesută din fire groase de lână şi purtată, mai ales, de ciobani
saivan = adăpost de iarnă pentru oi
suveică = piesă de lemn, de formă alungită, care serveşte drept suport ţevii, cu ajutorul căreia se introduce firul de băteală
şiţa = bucată de lemn, asemănătoare cu şindrila, folosită pentru acoperitul caselor ţărăneşti
târlă = loc neîmprejmuit şi neacoperit unde se odihnesc vitele sau oile în timpul păşunatului
tălpigi (iepe) = pedalele unui război de ţesut cu ajutorul cărora se ridică şi se coboară iţele
ţeavă = tub mic, de regulă confecţionat din trestie, pe care se deapănă firul şi care se pune în suveică
ţesătură = material textil obţinut prin încrucişarea a două sisteme de fire: urzeala şi băteala
ţesut = operaţiune de realizare a tesăturilor cu ajutorul războiului
urzeală = sistemul firelor montete pe războiul de ţesut prin care se trece firul de băteală
urzi (a) = operaţiune prin care se întind fire (pe cuie fixate pe peretele casei, pe gard, pe urzoi), pe o anumită lungime, care va fi lungimea ţesăturii
urzoi = unealtă de lemn folosită la urzit
vîrghii = material lemons folosit pt. construcţii
vrâstă (dungă, vargă) = ornament linear al ţesăturilor, realizat perpendicular pe urzeală
vopsit = operaţiune de colorate a firelor cu substanţe obţinute din plante sau minerale care cere o mare specializare