Fir întors

Rezultate

Proiectul urmăreşte materializarea următoarelor rezultate:

implementarea unui program de colaborare de durată cu Şcoala Generală din Giurgeni, în perioada august – octombrie 2008. Acesta se va concretiza în participarea elevilor şi a profesorilor la activităţile organizate pe sit (40 elevi, 4 profesori) şi în realizarea unor obiecte precum: albume foto, colaje, compuneri care să vizeze prin conţinutul lor implicarea efectivă în desfăşurarea unora dintre evenimentele proiectului;
participarea activă în cadrul programelor desfăşurate pe sit şi în activităţile ulterioare de diseminare a 6 unităţi şcolare din zona învecinată comunei Giurgeni (140 elevi şi 7 cadre didactice);
schimbarea atitudinii comunităţii locale faţă de faţă de tradiţiile zonei şi faţă de obiectul cercetărilor arheologice prin susţinerea înfiinţării unui atelier de manufacturare – cu activitate deocamdată sezonieră – a unor produse specifice din lână, cu perspective ulterioare de dezvoltare;
participarea unor membri ai comunităţii locale şi a potenţialilor turişti la activităţile de educaţie culturală intitulate generic „Firul întors – redescoperirea istoriei unei comunităţi” (13–17 august 2008);
atragerea unui număr semnificativ de vizitatori ai micro-expoziţiei la Giurgeni, Slobozia şi Bucureşti;
lansarea şi accesarea micro-site-ului Oraşul de Floci - redescoperirea unui meşteşug dintr-un oraş medieval dispărut;
vizitarea sitului arheologic Oraşul de Floci în perioada 13–17 august 2008 (într-un context complementar „Zilei Porţilor Deschise” ale acestuia).

distribuirea pachetului (kit-ului) educaţional şi a produselor culturale asociate într-o serie unităţi şcolare din zonă şi din Bucureşti, dar şi unor instituţii ale administraţiei locale din judeţul Ialomiţa;

promovarea activităţilor proiectului şi a rezultatelor sale în mass-media locală şi naţională.

Astfel, sperăm ca la finalul proiectului membrii comunităţilor locale din zonă vor fi aflat mai multe despre importanţa pe care o deţine propria lor moştenire culturală pentru definirea unei identităţi contemporane. În acelaşi timp, problemele legate de păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural arheologic vor fi mai bine cunoscute atât copiilor, cât şi adulţilor, fiind de aşteptat ca pe viitor ei să se poată implica activ în această direcţie.

În zilele de 12, 13 şi 14 august în cadrul activităţilor desfăşurate pe şantierul arheologic de la Oraşul de Floci şi la şcoala generală din Giurgeni au participat aproximativ 70 de elevi din 8 unităţi şcolare aflate în judeţul Ialomiţa.

Pe parcursul a trei zile elevii au avut prilejul de a participa la o serie de acţiuni menite să readucă în atenţia lor şi a comunităţilor din care fac parte importanţa moştenirii culturale a fostei aşezări medievale de la Oraşul de Floci, dar şi pe aceea a vechilor îndeletniciri practicate în zonă, respectiv activităţile legate de prelucrarea lânii.

Programul fiecărei zile a cuprins o vizită interactivă pe şantierul arheologic de la Oraşul de Floci şi o serie de activităţi educaţionale desfăşurate la sediul şcolii din comuna Giurgeni.

Activităţile desfăşurate pe şantier

Vizita interactivă a şantierului arheologic a avut loc în prima parte a zilei pentru a evita căldura de la amiază. Pe situl arheologic elevii au avut pe de-o parte posibilitatea de a se familiariza cu istoria locului, iar pe de altă parte de a cunoaşte mai îndeaproape ceea ce înseamnă abc-ul arheologiei.

Parcursul de expunere introductivă organizat în cuprinsul sitului arheologic a inclus atât edificiile aflate pe partea dreaptă a DN 2A E60 (un fragment de zid unei foste biserici a aşezării medievale, fundaţiile mai multor clădiri: „edificiul cu contraforţi”, casa cu fundaţie de piatră, atelierul de prelucrare a osului), dar şi unul dintre cimitirele feudale, situat pe partea stângă a şoselei. Explicaţiile oferite de membrii ai colectivului de cercetare arheologică le-au facilitat elevilor familiarizarea cu spaţiul pe care se afla situat odinioară oraşul, în funcţie de vechiul curs al Ialomiţei şi de posibilităţile oamenilor de construire a unor locuinţe adaptate la mediul ambiant şi cu ceea ce va fi fost în trecut viaţa economică înfloritoare a aşezării. De asemenea, observarea nemijlocită a săpăturilor arheologice desfăşurate într-unul din cimitirele aşezării a contribuit la formarea şi fixarea unei mai bune înţelegeri a elementelor definitorii ale vieţuirii într-un oraş medieval, dându-i mai multă consistenţă şi mai mult realism, deoarece elevii au conştientizat pe deplin prezenţa oamenilor de odinioară pe aceste meleaguri.

Tot în cadrul activităţilor desfăşurate pe şantier elevii au avut ocazia de a afla mai multe informaţii referitoare la diferite etape ale cercetării arheologice de teren. Astfel, ei au putut vedea şi utiliza câteva din uneltele uzuale ale arheologilor, au văzut ce presupune trasarea unei secţiuni, care este rostul ţăruşilor, al ruletei şi al firului cu plumb şi cum sunt acestea de folos în cadrul cercetării arheologice, dar şi al altor obiecte care pentru ei sunt familiare, dar aparţin mai degrabă universului gospodăriei rurale actuale (cazmaua, lopata, roaba). În acelaşi timp elevii au avut ocazia de a lucra ei înşişi cu instrumente moderne de măsurare a distanţelor (teodolit), putând astfel să aprecieze în mod direct importanţa acestora pentru precizia colectării şi localizării exacte a informaţiilor furnizate de cercetarea unui sit arheologic.

Activităţile desfăşurate în cadrul şcolii

(1) Meşteşugul prelucrării lânii, care o dată cu trecerea timpului dispare din practica de zi cu zi şi din viaţa gospodăriei contemporane, a constituit – până nu demult – una din activităţile esenţiale ale locuitorilor din zonă. Astfel s-a dorit rememorarea şi conştientizarea acestui fapt, el fiind pus în valoare în cadrul unui atelier aparte. Copiii au putut afla direct de la persoane mai în vârstă cât de importante erau aceste activităţi, în ce consta frumuseţea şi complexitatea lor, dar şi care era însemnătatea lor mai profundă, la nivelul organizării gospodăriei, al distribuirii rolurilor economice şi sociale. Îmbrăcate în costume populare, câteva din femeile din comuna Giurgeni care încă mai ştiu să toarcă, să ţeasă şi să împletească le-au arătat elevilor etapele pe care le presupune fiecare din aceste activităţi. De asemenea, copiii au putut ei înşişi experimenta diverse modalităţi de prelucrare a lânii, în funcţie de obiectele care urmau a fi făcute precum şi în diferitele stadii pe care aceasta o parcurge până să fie transformată în scoarţe, ciorapi, macaturi sau preşuri. Astfel, ei au încercat să scarmene lâna, să toarcă, să facă sculuri. Mai mult decât atât, ei au putut vedea ce înseamnă lucrul la războiul de ţesut, piesă pe care puţini din cei prezenţi mai avuseseră ocazia să o vadă înainte. Este interesant să amintim că la desfăşurarea acestor tipuri de activităţi casnice, băieţii au arătat chiar mai multă curiozitate decât fetele.

(2) Tot în cadrul şcolii copii au putut valorifica în mod activ cunoştinţele dobândite în cursul zilei, prin realizarea unor lucrări din materiale specifice (fire de lână de diferite culori) sau pe teme date (ex: „personaje din oraşul medieval”). Prin intermediul unei serii de jocuri şi exerciţii, folosind fişele din kit-ul educaţional, harta ţării şi imagini ale unor obiecte istorico-arheologice care astăti sunt păstrate în expoziţia permanentă Tezaur a MNIR elevii participanţi la activităţile educaţionale şi-au consolidat cunoştinţele despre vechiul oraş medieval, dobândite în cursul vizitei pe şantier şi au aflat mai multe despre măsurile specifice care trebuie luate în cazul unei descoperiri arheologice întâmplătoare, dar şi despre ce înseamnă noţiunea de „patrimoniu” şi care este importanţa ei pentru comunitatea din care fac parte.

(3) Vizionarea filmului documentar şi a aplicaţiei multi-media a contribuit la întregirea şi mai buna înţelegere a imaginii de ansamblu asupra trecutului mai recent dar şi mai îndepărtat al zonei din care provin copiii. Astfel, prin intermediul acestei proiecţii grafice moderne (3D) elevii au putut vizualiza felul în care trebuie să fi arătat clădirile fostului oraş medieval, astăzi fiind vizibile în cadrul sitului arheologic doar fundaţiile acestora. Edificiile, reconstituite pornind de la urmele păstrate în pământ şi pe baza unor analogii, sunt redate din diferite perspective fapt care a contribuit formarea unei mai bune reprezentări mentale a unor elemente de viaţă cotidiană din trecut. De asemenea, cu ajutorul filmului documentar elevii au putut stabili şi face comparaţii privind evoluţia unor obiceiuri provenind din vremuri mai îndepărtate şi până astăzi. Expoziţia amenajată în cadrul şcolii, prin combinarea materialelor arheologice recent descoperite pe şantierul de la Oraşul de Floci (2008) şi a imaginilor reprezentând diferite evenimente importante din viaţa de familie, dar şi a comunităţii locale a oferit o perspectivă aparte asupra istoricului zonei, surprinzând diferite elemente de continuitate.