Acasă » România în al Doilea Război Mondial
- iunie 22, 2001
Organizator: Muzeul Naţional de Istorie a României
Colectiv de organizare: Jurcă Chira, Şerban Constantinescu, Florin Georgescu, Mihai Lancuzov, Mariana Neguţu, Adrian Popovici, Emilia Stancu, Dorina Tomescu
Sala: etaj 2, corp nordic (Stavropoleos)
Vernisaj: 22 iunie 2001
Perioada de funcţionare: până în noiembrie 2001
Cu participarea: Compania Naţională Loteria Română
Sponsori: Net4You
Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la intrarea ţarii noastre în cea de a doua conflagraţie a secolului al XX-lea, la Muzeul Naţional de Istorie a României s-a vernisat la 22 iunie 2001 o expoziţie care ilustreaza principalele operaţii militare, eroismul şi sacrificiile dureroase ale întregii naţii în perioada anilor 1941-1945, fiind prezentate, în conformitate cu adevarul istoric, campaniile armatei române atât pe frontul de Est, cât şi pe cel din Vest.
Expoziţia nu se opreşte doar la prezentarea strictă a operaţiilor militare, ci surprinde şi aspecte ale derulării vieţii cotidiene din spatele frontului. Sunt prezentate obiecte din propriul patrimoniu sau exponate împrumutate muzeului nostru de foştii participanţi la evenimentele din anii 1941-1945, ca cele provenite de la general aviator (r) Ion Dobran, general (r) Ion Iliescu, cavaler al ordinului “Mihai Viteazul”, comandor aviator (r) Dumitru Deică, colonel (r) Gheorghe Lăcătuşu şi inginer Virgil Toma, fiul comandorului Matei Toma, comandantul distrugătorului “Mărăşti”. Sunt expuse drapele ale unor unităţi ale oştirii noastre, uniforme militare, fotografii originale, piese de armament , documente, decoraţii, brevete de decorare, piese numismatice, obiecte personale, machete de avioane şi blindate din dotarea armatei române în anii 1941-1945, etc.
La început, expoziţia prezintă o serie de mărturii muzeistice privind participarea armatei române la războiul de eliberare a Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa, teritorii anexate abuziv de Uniunea Sovietică în urma notelor ultimative de la sfârşitul lunii iunie 1940. Reţin atenţia unele imagini redându-l pe generalul Ion Antonescu, conducătorul statului român, inspectând frontul, scene din timpul luptelor, precum şi primirea plină de entuziasm făcută de locuitorii Basarabiei militarilor români eliberatori.
Extrem de interesante sunt exponate ca: brevete de decorare şi decoraţii conferite ofiţerilor şi ostaşilor români, documente autentice care menţionează faptele de arme ale celui decorat, precum data şi zona de operaţii în care a acţionat. Astfel, în brevetul pentru conferirea ordinului “Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa cavaler, pilotului Dumitru Deică, comandantul excadrilei 73 din cadrul Grupului 6 Bombardament,se menţionează: “A executat cel mai mare număr de misiuni pe front ca pilot şi comandant de escadrilă [în anul 1941]. Spirit de sacrificiu unic. A incendiat un depozit de carburanţi la Bierezevka, a bombardat şi mitraliat la sol trupele inamice (…).”
Sunt prezentate şi alte exponate ca: machete ale unor tipuri de avioane de vânătoare folosite de aviaţia noastră la începutul războiului – Messerschmitt-109 şi Hurricane, precum şi a tancului R-2, încadrate de fotografii originale şi date privind caracteristicile lor tehnice. Două grafice prezintă efectivele armatei române participante la campania de eliberare a Basarabiei şi părţii de nord a Bucovinei, şi respectiv pierderile oştirii noastre până la 31 iulie 1941.
În continuare ne reţin atenţia mărturii muzeistice care ilustrează participarea armatei române la operaţiile militare de pe frontul de Est, până la 23 august 1944 (obiecte personale, portharturi, busole , uniforme militare, brevete de decorare române şi germane, insigne, piese de armament, fotografii originale, etc.). Evidenţiem exponatele care au aparţinut comandorului Matei Toma, comandantul distrugătorului “Mărăşti” în anii 1943-1944: bicornul şi epoleţii de la ţinuta de ceremonie, centura şi epoleţii de la ţinuta zilnică, precum şi o icoană care s-a aflat în permanenţă în cabina acestuia de la bordul navei, şi l-a însoţit în toate misiunile de luptă la care a participat în Marea Neagră.
În spaţiul expoziţional afectat campaniei din Est este expusă şi fotografia ofiţerului Ion Iliescu din Regimentul 2 Dorobanţi, încadrată de brevetul de decorare al acestuia cu ordinul “Mihai Viteazul” clasa a III-a , în martie 1944, şi de o iconiţă, sfântul mir şi un mic săculeţ cu grâu sfinţit, primite de la episcopul Vartolomeu din Râmnicu Vâlcea, înainte de a pleca pe front şi purtate de tânărul ofiţer român în dreptul inimii, pe toată durata războiului.
Un grupaj de exponate se referă la bombardamentele efectuate asupra României de către aviaţia anglo-americană, respectiv raidul aerian de la 1 august 1943 din zona Ploieşti, precum şi cele din perioada 4 aprilie-18 august1944. Sunt prezentate câteva afişe aruncate de aviaţia anglo-americană în vara anului 1944 (care îndemnau populaţia românească să boicoteze războiul purtat alături de Germania), machete ale unor tipuri de avioane folosite în aceste raiduri de bombardament (B-17 şi B-24 “Liberator” ), precum şi unele obiecte provenind de la echipajele unor aparate americane doborâte: insignă de pilot american, busolă, şi o batistă de mătase având desenată o hartă a sudului Italiei şi a principalelor aerodromuri de pe care decola aviaţia S.U.A. Printre exponatele de o deosebită valoare se numără şi scrisoarea de mulţumire adresată de generalul N. F. Twining, comandantul Flotei Aeriene a XV-a S.U.A., la 26 septembrie 1944, doctorului Ion Făgărăşanu, pentru tratamentul atent şi umanismul de care a dat dovadă personalul medical din România în îngrijirea prizonierilor americani răniţi.
Evenimentele de la 23 august 1944, când mareşalul Ion Antonescu a fost arestat şi România s-a alăturat coaliţiei antihitleriste, sunt ilustrate prin prezentarea aparatului folosit pentru înregistrarea discului cu Proclamaţia regelui Mihai către Ţară, iar pentru cunoaşterea conţinutului acesteia şi a listei noului guvern care s-a format este expus ziarul “Universul” din 25 august 1944. Totodată este prezentat şi decretul regal prin care generalul Constantin Sănătescu este numit prim-ministru, precum şi epoleţii acestuia.
Câteva documente menţionează primele acţiuni de luptă; ale armatei noastre împotriva celei germane, ele fiind completate de imagini cu prizonieri germani capturaţi în Bucureşti şi în jurul Capitalei. Operaţiile militare desfăşurate de armata noastră pentru izgonirea trupelor germano-hortyste din Transilvania, încheiate la 25 octombrie 1944 odată cu eliberarea oraşului Carei, sunt prezentate printr-o gamă diversă de exponate. Drapele aparţinând unor unităţi militare, centrală telefonică de campanie, piese de armament, brevete şi decoraţii conferite unor militari români care s-au distins pe câmpul de luptă în această perioadă, imagini din timpul bătăliilor, sau cele care-i prezintă pe fraţii ardeleni întâmpinând cu flori trupele române, completează campania declanşată pentru eliberarea Transilvaniei.
Ultima parte a expoziţiei este dedicată prezentării acţiunilor militare desfăşurate de armata română pe fronturile din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria. Este expusă o hartă cu principalele operaţii desfăşurate de trupele noastre pe teritoriul acestor state, precum şi grafice cu totalul forţelor române participante şi al piederilor grele înregistrate, care au fost de 42.700 militari în Ungaria şi respectiv 66.500 în Cehoslovacia. Dintre exponate menţionăm uniforma de ofiţer din trupele de vânători de munte, care a aparţinut sublocotenentului Gheorghe Lăcătuşu, însoţită de mai multe obiecte pe care le-a folosit pe front (bocanci, raniţă, gamelă, lopată Lineman), precum şi decoraţii conferite pentru faptele sale de arme.
Un document emoţionant este scrisoarea adresată de pe front, de către un ofiţer, unei mame al cărei fiu a căzut eroic în Cehoslovacia, în februarie 1945. Sunt expuse mai multe decoraţii ca: ordinele “Mihai Viteazul”,clasa a III-a, model 1944, “Coroana României” şi “Virtutea Aeronautică”, conferite unor infanterişti şi aviatori, ca cele care au aparţinut locotenentului Ion Dobran. Câteva vitrine prezintă fotografiile unor comandanţi ai armatei noastre în al doilea război mondial, precum şi diferite tipuri de decoraţii româneşti, cehoslovace şi sovietice, conferite pentru faptele lor de vitejie.
În partea finală este expus Tratatul de Pace de la Paris, semnat de România la 10 februarie 1947, prin care ţării noastre nu i s-a recunoscut statutul de cobeligeranţă, care însă nu poate schimba adevărul de necontestat al importantului efort economic şi militar făcut în războiul purat alături de Naţiunile Unite, între 23 august 1944 şi 9 mai 1945.
Expoziţia “România în al doilea război mondial” oferă vizitatorilor un bogat şi divers material al cărui important caracter documentar-istoric este dublat de o incontestabilă valoare educativă. Expoziţia subliniază preţuirea şi respectul acordat tuturor ostaşilor români participanţi la al doilea război mondial, şi indiferent în ce zonă a frontului au acţionat – Est sau Vest – ei au făcut-o în numele Ţării, Onoarei militare şi Drapelului căruia îi juraseră credinţă, mulţi dintre aceştia făcând suprema jertfă pe câmpul de luptă.
Şerban Constantinescu