Medalii românesti la MNIR

Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz), având aceeaşi formă şi aceleaşi reprezentări simbol ca acestea. Numele ei derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille), spanioli (edalla), români (medalia). Din aceeaşi categorie fac parte şi plachetele.

Primele medalii-monede româneşti cunoscute sunt cele din 1600, înfăţişându-l pe Mihai Viteazul.

Din cauza dominaţiei străine, în ţara noastră medaliile s-au impus mai târziu. Imperiul Otoman vedea în emiterea monedelor naţionale şi a medaliilor o manifestare de independenţă şi se opunea acestei practici cu vehemenţă. De exemplu, unul din capetele de acuzare ale domnitorului Constantin Brâncoveanu a fost emiterea, în 1713, a unor medalii-monede din aur şi argint.

Emiterea cu regularitate a unor astfel de piese s-a făcut abia după Unirea Principatelor, deşi se manifestase şi până atunci, dar sporadic şi cu mari întreruperi. Între primele medalii se află exemplarele din argint şi bronz emise de Constantin Hangerli în 1799.

După pacea de la Adrianopol (1828), care a dus la slăbirea monopolului otoman şi instaurarea domniilor regulamentare în ţările române, are loc apropierea tot mai mare a acestor state de cultura vest europeană, care folosea intens medalia ca obiect de artă şi ca un mijloc de propagandă "mass media". Din acest moment medalia începe să constituie şi la noi o preocupare de stat şi particulară. Astfel de piese sunt:

• medalia fondării Academiei Mihăilene, în 1838,
• medalia "Institutului de naştere şi moşit", emisă de Principele Alexandru Dimitrie Ghika în 1839,
• medaliile dedicate domnitorului Mihail Sturdza, din anii 1840 şi 1842. 

Medaliile din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu, pentru comemorarea unor lucrări edilitare înfăptuite în timpul domniei sale: 

• medalia "Podul peste Olt",
• medalia "Construirea fântânilor din Bucureşti",
• medalia "Magaziile din Bucureşti",
• medalia "Restaurarea Mănăstirii Bistriţa",
• medalia "Restaurarea Mănăstirii Cozia",
• medalia "Reedificarea Bisericii Sf. Dumitru din Craiova",
• medalia "Celui de-al doilea stabiliment al Spitalului Sf. Pantelimon" din 1858.

Unirea Principatelor a marcat triumful artei medalistice şi în spaţiul românesc.

Unioniştii au folosit medalia cu subiecte emoţionante şi mobilizatoare în sprijinul cauzei lor. Un asemenea rol au avut:

• medalia "Divanurilor Ad-hoc din 7-9 octombrie 1857",
• insignă de deputat în Divanul Ad-hoc,
• medalia "Lojii Steaua Dunării" 1857.

De asemenea, medaliile bătute în perioada domniei principelui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), în 1859, imediat după dubla sa alegere, printre care:

·   "Deputatul este inviolabil",

·   "Unirea dă putere",

·    "Prin Unire vom ajunge la fericire",

 sau medaliile conferite principelui Cuza şi colaboratorilor săi pentru reformele înfăptuite:

1859:  

    ·   "Lui Sturdza şi Panu",

 1863:

     ·     "Judeţul Tecuci lui Al. I. Cuza",

    ·    "Comerţul Capitalei lui Costache Negri",

medaliile ce comemorează înfăptuirile principelui Cuza, care au condus la modernizarea statului. Au referire directă la unificarea şi modernizarea armatei, a justiţiei, industriei, agriculturii, a asistenţei sociale, etc.:

1859:

 ·        "Fuziunea oştilor române la Socola",

 1862:

 ·         "Curtea de Casaţie de la Focşani",

 ·         "Fondarea Azilului Elena Doamna",

1863:  

·         "Înfiinţarea Manufacturii de arme",

sau medaliile premiu, conferite în 1864-1865, la:

•  "Expoziţiile de horticultură, agricultură şi industrie".

O înflorire deosebită a medalisticii româneşti are loc odată cu urcarea pe tronul României a principelui prusac Carol de Hohenzollern Sigmaringen (1866-1914). Sprijinit de mulţi reprezentanţi ai boierimii în frunte cu familia Brătianu, principele Carol (1866-1881) şi apoi regele Carol I (1881-1914) va avea o domnie stabilă, în timpul căreia se va desăvârşi modernizarea ţării începută de Al. I. Cuza. Iubitor al medaliei, în care a văzut un mijloc deosebit de popularizare a realizărilor sale, în ţară şi în afara ei, Carol a însoţit toate acţiunile sale de emisiuni medalistice, de o certă valoare artistică majoritatea din ele, acţiune continuată şi de urmaşii săi Ferdinand (1914-1927), Carol al II-lea (1930-1940), Mihai I (regenţă 1927-1930; 1940-1947).

Începând cu domnia lui Carol I medalistica românească este foarte bogată. În prima parte a domniei sale, în ţară au venit mari gravori , putând fi grupată pe mai multe teme ce ilustrează viaţa întregii societăţi româneşti, ca de exemplu:

1. marile evenimente ale statului şi ale Dinastiei:

• "medalia suirii pe tron", prima medalie emisă de principele Carol, în 1866;

2. Independenţa (1877-1878) şi comemorarea ei din anii 1881 şi 1902

1877:

•  "Apărătorilor Independenţei";

1881:

•    "Aniversarea a cinci ani de la războiul de Independenţă",
•   "Inaugurarea monumentului Independenţei de la Tulcea", 1901;

1902:

• macheta "Armata Română regelui Carol I şi reginei Elisabeta",
•  plachetele "Asta-i muzica ce-mi place!",
•  "Bateria de la Calafat",
• medalia "25 ani de la proclamarea Independenţei";

3. proclamarea regatului în 1881:

medalii oficiale:

•  "Proclamarea Regatului la 14 martie 1881",
•  "Serbarea proclamării Regatului",
• "Serbările Încoronării";

4. războiul balcanic din 1913 pentru realipirea Dobrogei şi pacea de la Bucureşti:

• "Voieşte şi vei putea!", medalia oficială şi populară;
•  "Avântul Ţării",
•  "Tratatul de pace de la Bucureşti" emisă de SNR,
• placheta "Pacea balcanica";

5. anul jubiliar 1906: 

aniversarea a 40 ani de domnie:

• placheta "Intrării lui Carol în ţară", 
• placheta "Traian şi Carol Părinţii Neamului Românesc", 
•  "Regele veghează România înfloreşte",
•  "Pax Labor";

 Expoziţia Generală Română:

•  placheta oficială de participant,
•  medalia-premiu oficială a expoziţiei,
• medalia "Am fost! Sunt! şi Voi fi!",
• placheta "Expoziţiei din 1906" modelată de Alexandru Ghika,
•  "40 de ani de abdicarea lui Cuza şi venirea lui Carol I",
•  "Traian cuceritorul Daciei - Carol I".

Anul 1906 a marcat introducerea în medalistică a ideii de "părinte al poporului", un conducător/rege care este susţine poporul pe care se sprijină regalitatea. Astfel, apar în medalistică noi alegorii, în care sunt prezenţi ţărani şi ciobani români (conform legendei ciobanului Bucur fondatorul oraşului Bucureşti) şi scene din viaţa patriarhală a satului, de exemplu:

1906:

·         medalia premiu oficială a Expoziţiei Generale,

·         placheta "Intrării regelui în ţară",

·         placheta "Ţesătoarea",

·         medalia unifacies "Principele Nicolae" copil în costum popular,

·         placheta "Ciobănaşul", realizare deosebită după modelul sculptorului Friedrich Storck;

 1935:

·        "Luna Bucureştilor". 

Tot din acest an devin tot mai frecvente pe medalii portretele acolate "în oglinda timpului" ai mai multor membrii ai Dinastiei.

1906: 

·         "medalia oficială a Expoziţiei Generale",

·        medalia "Manevrelor armate din oraşul Ploieşti"; 

1916:

·         "Alianţa româno-franceză";  

1939: 

·        "Jubileul întemeierii Şcolii superioare de război"; 

1941: 

·         "Jubileul fondării Fundaţiei regale Carol I";

şi afrontate

1906:  

·         placheta "Părinţilor Neamului Românesc";

1938:  

·         medalia "Mausoleul de la Mărăşeşti",

uneori "în oglinda timpului" - Carol I cu favoriţi şi Carol I cu barbă,

1906

·         "Am fost ! Sunt ! Şi voi fi !";

Încoronarea din 1922:

•  macheta şi insigna "În amintirea încoronării din 1921",
•  medalia oficială a Încoronării de la Alba Iulia;

1926: 

·         plachetele comemorării Unirii,

·         medalia "10 ani de la Unire".

Sunt foarte numeroase medaliile care înfăţişează realizările remarcabile ale Dinastiei, din toate domeniile (1866-1940):

·        expoziţiei agricole şi industriale,

·         construirea castelului Peleş 1883,

·         medalia "Căsătoriei principelui Ferdinand cu pricipesa Maria de Edinburg", 1893.

Medalii care comemorează marii domnitori români, 1904-1905, 1907

·        "Vasile Lupu",

·        "Ştefan cel Mare";

Reedificarea unor edificii religioase:

·         mănăstirea Curtea de Argeş, 1886,

·         biserica Sfântul Nicolae din Iaşi 1904,

·         Restaurarea bisericilor Sf. Nicolae şi Trei Ierarhi din Iaşi,

·        Mitropolia Moldovei 1886,

·         Sfântul Nicolae Vlădica din Prund 1904,

·         Sfânta Treime din Sinaia, 1903,

·         biserica din Buşteni;

Inaugurarea unor importante construcţii şi aniversarea unor evenimente notabile:

·         medalia oficială a construirii podului peste Dunăre "Regele Carol I" de la Cernavodă 1895,

·         placheta punerii pietrei fundamentale a "portului Constanţa", 1896,

·         medalia oficială a vizitei împăratului Austro-Ungariei în Romania, 1896,

·         punerea pietrei fundamentale a Palatului CEC, 1897,

·         placheta vizitei regelui Carol I în Rusia, 1898,

·         inaugurarea Palatului Poştelor, 1901,

·         sfinţirea drapelelor militare, 1901,

·        50 de ani de la Unirea Principatelor, 1909,

·         Jubileul Unirii Principatelor, 1909,

·         placheta botezului principesei Ileana, 1909,

·         aniversarea a 70 ani de viaţă a regelui Carol I, 1909,

·         inaugurarea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, 1910,

·         placheta inaugurării monumentului independenţei din Craiova, 1912,

·         Jubileul fondării Azilului Elena Doamna, 1912,

·         Jubileul Universitatii Iasi, 1911,

·         medalia inaugurării Tunelului Bereşti, 1912,

·         25 de ani de la întemeierea Fundaţiei Universitare "Carol I",

·        expoziţiile de animale, 1923,

·         medaliile centenarului realipirii Dobrogei, 1927,

·         placheta modelată de principesa Ileana, 1927,

·         medalia morţii regelui Ferdinand modelată de principesa Ileana, 1927,

·         placheta EFIRO, 1932,

·        inaugurarea Palatului ziarului "Monitorului Oficial", 1932,

·        Congresul şi expoziţia numismatică lui Carol al II-lea, 1933,

·        reînfiinţarea Monetăriei naţionale, 1935,

·         medalia ridicării marelui voevod de Alba Iulia la gradul de sublocotenent, 1937,

·        pavilionul României la Expoziţia universală de la Paris, 1937,

·         votarea noii Constituţii, februarie 1938,

·         Medalia Liga navală română "Furtuna din ianuarie, 1938",

·         centenarul "Aşezămintelor Brâncoveneşti", 1938,

·         Uniunea Fundaţiilor Culturale Regale - Expoziţia cărţii, 1938,

·         medalia Reginei Maria "Stella Maris", 1938,

·         medalia dedicată de Senatul Român regelui Carol al II-lea, 1939,

·        concursul grâului, 1939,

·         placheta inaugurării construcţiilor noului local al Regimentului Pionieri de Gardă, 1939,

·         medalia Digul "Regele Carol al II-lea" de la Balcic, 1940,

·         concursul porumbului, 1939,

·         Mareşaluilui Ion Antonescu Conducătorul statului, 1941,

·         "Recensământul general al României", 1941,

·         "Jubileul Fundaţiei Universitare Carol I", 1941.

Medaliile româneşti au fost lucrate de mari artişti ai vremii, români şi străini. Medaliştii români au fost modelatori şi gravori, unii conducătorii unor case de gravat medalii renumite, care au primit titlul de gavori ai Casei Regale (Carniol tatăl şi fiul, Radivon tatăl şi fiul, Becker). Deseori au colaborat cu artişti străini la care au comandat modele pentru piesele pe care le-au executat în ţară; frecvent au folosit astfel de modele, combinându-le şi creând piese proprii (Carniol, Radivon). Dintre autorii români de medalii amintim: familia Carniol.

A lucrat uneori cu Theodor Radivon, şi el gravor al Curţii regale.

Alţi medalişti au fost: Alexandru. I. Ghika; N. Sternberg din Iaşi; Fanny Şaraga; Librăria Petroff din Bârlad; sculptorii Carol şi Friedrich Storck; Adolf Resch; sculptorul orădean Mihail Kara; maiorul Constantin Kristescu; Principesa Ileana; Constantin Dimitrescu; marele sculptor Dimitrie Paciurea; Wilhelmina Pesky; Emil W. Becker; sculptorul Ion Jalea; gravorul Gabriel Popescu; Gabriel Stănescu; Ştefan Iordan şi Haralambie Ionescu, Societatea Numismatică Română.

 Dintre autorii de medalii străini care au lucrat pentru România amintim: din Franţa: A. Stern, Farochon, Caqué, André Lavrillier, Tony Szirmai, colecţionarul numismat Constantin Alessandrescu, artistul de origine rusă Felix Rasumny; din Austria: A. Pittner, Wilhelm Kullrich, Anton Scharff, clasicul C. Stelmans, Friedrich Wilhelm & Wilhelm Mayer; din Italia: M. Marchetti ; din Prusia/Germania: A. Beer, Paul Telge, Casa Awess Münze, Schwegerie; din Elveţia: Huguenin Frères.

MNIR deţine o colecţie de patriţe (fig. 115) şi ştanţe (fig. 116 a-b) pentru baterea medaliilor şi monedelor, aproape toate lucrate de Casa Carniol, o bogată colecţie de medalii şi decoraţii masonice (fig. 117 a-v) şi o serie de machete (fig. 25, 55, 111).