Aurul împăraților chinezi. Podoabe regale din perioada Wanli, dinastia Ming
În cadrul acestei expoziții sunt prezentate 149 de obiecte de orfevrărie extrem-orientală de o excepțională valoare istorică, care datează din timpul domniei împăratului Wanli (1573-1620), cel de-al paisprezecelea împărat al dinastiei Ming (1368-1644).
Colecția Dong Bo Zhai
Obiectele din colecția Dong Bo Zhai provin din patrimoniul Muzeului de Artă Xi’an Qujiang și oferă o imagine complexă asupra artei prelucrării aurului din timpul dinastiei Ming, mai ales a celei din timpul domniei împăratului Wanli. Cea mai mare parte a acestora par să provină din același mormânt. Si au fost realizate în atelierele imperiale Yinzuoju în anul 1601.
În timpul dinastiei Ming, aurul, alături de jad și mătase, era considerat unul din cele mai prețioase materiale, important simbol, totodată, al bogăției și statutului social înalt.
Piesele expuse sunt meticulos lucrate în dantelării de aur și încrustate cu pietre prețioase, fiind foarte variate din punct de vedere tipologic. Alături de podoabe precum, tradiționalele ace de păr decorate cu simboluri care exprimă bunul augur, cercei și brățări, regăsindu-se și vase utilizate în cadrul ritualurilor religioase, vase pentru servirea băuturilor, dar și seturi de coșuri cu flori, obiecte pur decorative împodobite cu motive animaliere și vegetale care exprimă urări de sănătate, bogăție și longevitate.
Pereche de casete de aur decorate cu milu
Aceste casete polilobate sunt acoperite cu capace decorate cu figurine de milu (cerb), redat în poziție așezată, baza capacului fiind împodobită cu motive de tip yunwen (nori de bun augur). Capul animalului este ușor lăsat pe spate și ține în gură o ramură.
În limba chineză, caracterul 鹿 lu din componența cuvântului milu (cerb) se pronunță asemenea caracterului 禄, care indică remunerația unui oficial în perioada medievală, astfel imaginea unui milu (cerb) poate fi interpretat ca expresia unei urări de bun augur, belșug și longevitate. Finețea ornamentării acestor două casete demostrează abilitățile superioare ale meșteșugarilor, precum și „suplețea de salcie” a aurului, așa cum este elogiat în enciclopedia „Explorarea lucrărilor naturii” (Tiangong Kaiwu, 1637) compilată în anul 1637 de Song Yingxing.
Ibric decorat cu leu și cap de dragon
Ibricul, vas realizat special pentru lichide, este unul dintre cele mai timpurii tipuri de vase care au pătruns în China din Orientul Mijlociu. Ibricul era utilizat pentru păstrarea, încălzirea și turnarea apei calde necesare pentru prepararea ceaiului, ca mai târziu să fie utilizat pentru păstrarea și servirea directă a băuturii, datorită faptului că frunzele de ceai erau infuzate în vas.
ncepând cu perioada dinastiei Song acesta este folosit pentru servirea și pentru încălzirea vinului, fiind întrebuințat în acest scop în numeroase localuri din acea vreme, datorită faptului că obiceiul de a bea vin cald s-a răspândit rapid. Ulterior, în timpul dinastiei Yuan, vasul era utilizat nu doar pentru servirea baijiu (白酒, băutură spirtoasă obținută prin fermetarea sorgului), ci şi pentru servirea vinului din struguri, al vinului de orez şi al altor băuturi obținute prin distilare. În timpul dinastiei Ming forma vasului devine şi mai rafinată.
Această piesă se distinge prin formele delicate curbe, având un mâner arcuit, în timp ce burta vasului ușor aplatizată stă pe un piciorul circular ușor evazat. Corpul vasului, decorat cu un medalion în formă de piersică sau de frunză de cais, prezintă un gât alungit acoperit cu un capac, care este atașat de vas cu ajutorul unui lănțișor. Capacul este ornamentat cu un leu aşezat, cu coamă bogată, ținând între gheare un glob legat cu o panglică. Baza ciocului de turnare al vasului este decorată cu un cap de dragon, realizat în tehnica au repoussé și finisat cu linii fine incizate. Mânerul prezintă un relief decorat în punctul de fixare de corpul vasului din partea superioară, în timp ce în partea inferioară este decorat cu palmete.
Sceptru ruyi
Realizat din metal prețios, acest sceptru ruyi (care se traduce prin „după voie, după plac”) are o formă specifică epocii în care a fost realizată. Obiectul este în întregime încrustat cu jad și pietre prețioase. Interiorul mânerului este gol, partea din spate și laturile au fost create dintr-o singură bucată de aur.
Muchia plăcii frontale este încrustată cu pietre prețioase, și încadrează un segment de aur filigranat, decorat cu lilieci și caracterul pentru longevitate 寿 shou; dintre aceste elemente decorative răsar și se prelungesc spre cap ramuri de flori. Capătul piesei stilizat în formă de ciupercă ganoderma lingzhi („ciupercă a nemuririi”), prezintă un medallion de jad sculptat cu o egretă printre frunze, flori și un lotus. Egreta și floarea de lotus alcătuiesc o structură fonetică asemănătoare cu expresia „yi lu lianke” 一路连科, o urare adresată candidaților la examenele imperiale. La capătul opus al sceptrului este reprezentat caracterul pentru longevitate shou 寿, care este decorat cu lilieci (fu) și alte motive, care alcătuiesc o imagine ce simbolizează „noroc și viață lungă după plac”, întărind astfel mesajul pozitiv transmis de ruyi. Pe spate, în partea inferioară, piesa este gravată cu motive de tip yunwen (nori de bun augur) și poartă o inscripție.
Pereche de brățări
Brățările fixe – zhuozi (镯子) realizate din piatră sau os sunt atestate încă din epoca neolitică. În perioada Shang și Zhou, brățările erau confecționate în principal din jad, fiind însă cunoscute și modele din aur. Acestea devin populare începând cu dinastia Han de Apus.
Ulterior, în timpul dinastiei Sui, sub influența bijuteriilor reprezentate pe bodhisattvas, formele și decorurile acestora se diversifică. Brățările perioadelor Tang și Song erau fie rotunde fie formate din două semi-cercuri ce se prindeau împreună prin axe mobile. Însă abia în perioada Ming, brățările zhuozi, asemenea altor accesorii, devin foarte elaborate, reflectând statutul social al purtătorului, marcat prin tipul materialului din care erau realizate.
Aceste brățări de aur delicate sunt ornamentate cu o rețea în filigran aplicată pe un cadru din aur. Peretele interior al piesei poartă gravate cuvintele „Noroc, longevitate, sănătate, pace“, un motiv decorativ care s-a păstrat până în perioada Qing.
Ace de păr cu inscripții de bun augur
Caracterele norocoase aveau rol de talisman, fiind constant utilizate în artele minore din China. Simbolistica lor era foarte intuitivă și se citea direct, asemenea caraterul pentru „noroc” (fu -福), reprezentat pe fiecare fațetă a perechii de ace de păr cu terminație cubică.
Modalitățile de scriere a caraterului pentru „longevitate” (shou -寿) sunt foarte diverse, așa cum se poate observa pe terminațiile celorlalte ace de păr.
Acest tip de accesorii pentru păr putea face parte din zestrea fetei pentru căsătorie sau putea fi dăruit cu ocazia zilei de naștere. În mausoleul împăratului Wanli, printre accesoriile împărătesei a fost descoperit un ac de păr din jad, incrustat cu pietre prețioase, având inscripționat caracterul pentru „longevitate” (shou -寿).
Ace de păr cu decor floral
Florile au început să fie folosite ca ornament pentru accesoriile doamnelor în timpul dinastiei Tang, deoarece motivele florale erau adesea asociate cu frumusețea feminină. Florile de pomi fructiferi (precum cele de piersic, cais și prun), bujorul, lotusul și crizantema erau adesea întrebuințate, uneori împreună cu o pereche de păsări pentru a simboliza fericirea și fidelitatea în viața de cuplu.
Acest model de ac de păr cu floare de prun, care poate răbda frigul iernii simbolizează primăvara, iar cele cinci petale sunt asociate fiecare în parte cu unul dintre cele cinci semne ale bunăstării: longevitatea, armoniea, ascensiunea în statutul social, prosperitatea și fericirea. Folosirea fluturilor pentru ilustrarea simbolului fericirii era, de asemenea, foarte populară în timpul dinastiei Ming. Acest tip de podoabe, foarte elaborate, erau realizate în diferite tehnici precum: filigranarea, au repoussé, incrustarea cu perle și pietre prețioase etc.
Echipă curatorială:
Cătălin Burtea, Gabriela Dragomir, Ionel Ene, Pompilia Gon, Cornel-Constantin Ilie, Oana Ilie, Bogdan Mladin, Tudor Alexandru Martin, Raluca Mălăncioiu, Katia Moldoveanu, Paul Ioan Popa, Cristiana Tătaru
Parteneri:
Lin Shaoping, Li Sen, Tian Weike
Design grafic și design expoziție:
Cornel Constantin Ilie, Cristiana Tătaru