În urmă cu 100 de ani, la 4 iunie 1920, se încheia de jure participarea României la Marele Război al Întregirii Neamului. Tratatul negociat foarte greu, punea capăt unui război devastator, restabilea pacea și se așezau noile tipare ale existenței statale. Prin semnificația lui profundă, Tratatul de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și Ungaria constituie un moment de referință atât în istoria Europei Centrale, cât și în istoria noastră.

Tratatul încoronează recunoașterea internațională a desăvârșirii unității naționale a românilor, a creării României Mari. Trianon nu a fost „un cadou” al Marilor Puteri pentru România, chiar dacă acestea au avut un rol major în elaborarea și impunerea acceptării lui. În fapt, atât unitatea națională cât și pacea au fost plătite de români cu un fluviu de sânge și o mare de lacrimi, cu prețul a sute de mii de morți, răniți, orfani și văduve de război și un uriaș efort material. Ceea ce s-a consemnat în paginile Tratatului de Pace de la Trianon fusese deja decis de națiunea română prin seria de acte cu caracter de referendum din 1918 de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia și a fost impusă cu puterea sacrificiului de pe câmpurile de luptă, combinate cu forța diplomației de a valorifica argumentele istorice și etnice din teren.

Tratatul de Pace cu Ungaria de la Trianon este dovada palpabilă că există un ceas al dreptății în Istorie, chiar dacă el vine după secole de împilare, înjosire și încercări de deznaționalizare.

Contrar a ceea ce se încearcă să se răstălmăcească de către unii, Tratatul de Pace de la Trianon nu constituie un subiect istoric exclusiv dintre România și Ungaria, deoarece el reprezintă piatra de temelie a realităților teritoriale ale întregii Europe Centrală și prin extensie ale Europei în ansamblu, până azi. Trebuie să reamintim, încă o dată, că prin prevederile acestui tratat au fost stabilite nu numai granițele dintre România și Ungaria, dar și existența Ungariei ca stat național modern, independent, între frontiere stabile, recunoscute pe plan internațional. De asemenea s-au stabilit graniţele mai multor state din regiunea noastră – Austria, Cehoslovacia și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenită peste câțiva ani – Iugoslavia), precum și frontiera terestră și fluvială dintre România și această din urmă țară. În ciuda marilor convulsii și transformări prin care a trecut Europa Centrală între 1945 și 1990, cu excepția frontierei estice a fostei Cehoslovacii, fruntariile stabilite în urmă cu 100 de ani la Trianon, într-o regiune foarte complicată din punct de vedere etnic, politic și strategic sunt și astăzi valabile, fiind moștenite de și de statele succesoare ale Iugoslaviei – Serbia, Croația și Slovenia, ca și de Slovacia, dovada faptului că principiile care au stat la baza tratatului semnat la 4 iunie 1920 erau corecte și echilibrate.

Ca depozitare principale ale mărturiilor trecutului nostru, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Arhivele Naționale ale României, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, au considerat că au obligația de a prezenta în premieră publicului la 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, un proiect online, Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris, consacrată rememorării de către contemporanii noștri a unui mare eveniment istoric, cu reverberații până în prezent.

Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris este un proiect complex, ce cuprinde sute de documente și fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul colecțiilor Muzeului Național de Istorie a României, în Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și la Arhivele Naționale ale României.

Sunt prezentate fotografiile personalităților ce au făcut parte din spectacolul derulat atât pe scena publică și din culisele diplomației mondiale de la Paris și Londra, din anii 1919 și 1920, acte oficiale, corespondență inedită, memorii depuse de către liderii români la Paris, hărți etnografice ale României de la începutul secolului al XX-lea, dar și acele documentări speciale realizate de experții internaționali, destinate anume pentru uzul Conferinței de Pace de la Paris,

Prin acest proeict on-line, considerăm că documente foarte importante ale istoriei României și ale Europei Centrale vor fi disponibile online, alături de analize istorice, ca parte a unui demers de a realiza o prezentare istorică obiectivă și documentată a Conferinței de Pace de la Paris și a negocierii și semnării Tratatelor de Pace.

Expoziția prezintă și documentele inedite care au stat la baza modului în care a fost aplicat Tratatul de la Trianon, începând cu trasarea celor 448 de km de frontieră dintre cele două state, dar și pentru rezolvarea multitudinii probleme generate de noile realități politice, economice, sociale și umane.

Prin accesul direct la documentele din arhive și colecțiile muzeale, atât publicul din țară și străinătate, cât și specialiștii vor avea un acces nemijlocit la ceea ce au fost „laboratoarele istorice” ale vremii și, credem, că pe această cale, vor putea să înțeleagă și să judece mai clar drumul făcut de națiunea română, alături de celelalte națiuni ale Europei Centrale, de la prăbușirea  Imperiului Austro-Ungar la noua constelație de state create sau desăvârșite ca urmare a semnării Tratatului de Pace cu Ungaria, rolul jucat în acest proces complicat de către elitele politice, diplomatice și militare ale vremii.

Proiectul on-line Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris este primul de acest fel conceput special de către Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi pentru a fi prezentată în spațiul virtual. El este rodul colaborării dintre colegii mei – dr. Cornel Ilie, dr. Oana Ilie, Ruxandra Nicolau și Alexandra Mărășoiu, coordonați de către dr. Cristina Păiușan-Nuică, și partenerii noștri de la Arhivele Naționale ale României – dr. Alina Pavelescu (director adjunct), Mirela-Daniela Târnă, Elena Mușat, Ștefania Grigorie, Octavian Dascăl. Le mulțumesc tuturor pentru eforturile și dăruirea cu care au lucrat la acest proiect eveniment. Mulțumiri doresc să adresez și colegilor de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe pentru sprijinul și deschiderea pe care am găsit-o la ei în procesul de documentare.

 

Directorul General al Muzeului Național de Istorie a României

 

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

Info

Acces muzeu:

Luni – Marți: închis
Miercuri – Duminică: 9:00 – 17:00
(program de iarna)

Casa de bilete se închide la 16.15

Adresă:
Calea Victoriei 12
Sector 3, 030026
București
România