Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria de micro-expoziții „Exponatul lunii”, dedicată valorificării bogatului patrimoniu pe care îl deţine, prezentând publicului una dintre capodoperele din colecțiile sale, un vas neolitic unic. Aceasta va fi accesibilă publicului în perioada 22 iulie-22 august 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Reprezentare deosebit de expresivă, atât ca formă, cât şi ca decor, vasul cu atribute antropo -zoomorfe expus la Muzeul Național de Istorie a României, ocupă un loc aparte în cadrul ceramicii şi a plasticii neolitice identificate în România, fiind, până în acest moment al cercetării arheologice, o descoperire unică. Acesta  a fost descoperit de Corneliu Mateescu în timpul campaniei de săpături arheologice desfăşurate în 1959 în cadrul sitului de la Vădastra, punctul Dealul Cişmelei, judeţul Olt.

Situat în Câmpia Dunării, la vest de Olt, situl arheologic de la Vădastra este cunoscut mai ales pentru bogatul material neolitic  excavat în urma săpăturilor lui Corneliu Mateescu din perioada 1946 – 1974.

Cronologic, vasul se încadrează în perioada cuprinsă între sfârşitul mileniului VI î.Chr. și începutul mileniului V î.Chr. (5000 – 4800 î.Chr) şi aparţine culturii Vădastra. Realizată din lut, piesa a fost modelată manual de artizanii preistorici, decorată cu elemente geometrice incrustate cu pigment alb, arsă pentru a-i spori rezistenţa, apoi pictată cu roşu. Vasul se remarcă prin reprezentările plastice din partea superioară, ce redau două siluete – busturi – schematizate, una antropomorfă, cealaltă zoomorfă, ce alcătuiesc un interesant grup statuar. Personajele modelate atrag atenţia în mod special prin maniera stilizată de reprezentare a capului.

Se evidenţiază, de asemenea, decoraţia bogată, dispusă în registre, ca o friză, care acoperă doar partea frontală a piesei. Artizanul preistoric a folosit motive geometrice excizate şi incizate: spirale, haşuri, romburi şi a alternat registrele ornamentate cu cele nedecorate pentru a evidenţia anumite părţi ale siluetelor. Pigmenţii de culoare roşie şi albă, care se păstrează pe mici suprafeţe, completează decorul, sporind efectul vizual și estetic, al artefactului. Suprafeţele netede contrastează cu cele mai aspre, excizate sau incizate, iar roşul cu nuanţele lutului ars, dar şi cu albul, alcătuind un joc extraordinar al texturilor şi al tonalităţilor. Morfologia şi decorul oferă unicitate piesei, transformând-o într-o descoperire foarte valoroasă.

În măsura în care informaţiile pe care le avem despre cei care au realizat şi folosit acest vas sunt în întregime de natură arheologică, funcţionalitatea şi semnificaţia acestuia ridică în continuare o serie de întrebări.

Forma artefactului, calitatea şi complexitatea modelării şi a decorării acestuia, comparativ cu majoritatea ceramicii specifice culturii Vădastra, indică faptul că acest vas nu era unul obişnuit, destinat uzului comun, ci, cel mai probabil, acesta era folosit în anumite momente din viaţa comunităţii neolitice, în cadrul unor activităţi cu caracter simbolic, mai mult sau mai puţin ceremonial.

De altfel, privit din faţă, vasul arată asemenea unui altar. Nu este exclus ca acesta să fi avut rolul de a stoca anumite substanţe∕produse importante pentru comunitatea vădăstreană. Astfel, în aceste vase puteau fi păstrate, de exemplu, seminţele folosite la obţinerea unei noi recolte.

În general, artefactele de acest tip au fost interpretate ca reflecţii directe ale credinţelor religioase ale omului neolitic. Înţelese ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestora este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor neolitice.

Curator: Dr. Andreea Bîrzu

***

The National History Museum of Romania continues the series of micro-exhibitions „Exhibit of the month”, dedicated to its rich and varied historical and cultural heritage, and presents to the public one of the masterpieces from its collections – a unique Neolithic vessel.  

A particularly expressive representation, both in form and decoration, the vessel with anthropo-zoomorphic attributes exhibited at the National History Museum of Romania, has a special place within the Neolithic ceramics and anthropomorphic and zoomorphic plastics identified in Romania, being a unique discovery. It was discovered by Corneliu Mateescu during the archaeological excavation campaign carried out in 1959 at the Vădastra site, Olt county. Located in the Danube Plain, west of Olt, the archaeological site of Vădastra is known especially for the rich Neolithic material excavated by Corneliu Mateescu between 1946 and 1974.

Chronologically, the vessel dates back to the end of the 6th millennium BC. and the beginning of the 5th millennium BC. (5000 – 4800 BC) and belongs to the Vădastra culture. The clay artifact was hand-molded by prehistoric craftsman and then decorated with geometric elements, burned to increase its strength and painted red. Two schematized statuettes, one anthropomorphic, the other zoomorphic, represented on the upper part of the vessel makes it stand out. The rich and elaborate decoration that covers only the front part of the artifact is also highlighted.

The prehistoric craftsman used excised and incised geometric motifs and alternated ornamented registers with undecorated ones to highlight certain parts of the two plastic representations. The red and white pigments, which are preserved on small surfaces, complete the decoration, increasing the visual and aesthetic effect of the vessel. The smooth surfaces contrast with the roughest, excised or incised ones, and red with the shades of burnt clay, but also with white, creating an extraordinary game of textures and tones. The morphology and decoration give uniqueness to the piece, turning it into a very valuable discovery.

Since the information we have about those who made and used this vessel is entirely of archaeological nature, its functionality and significance still raise a series of questions.

The shape of the artefact, the quality and complexity of its modeling and decoration, compared to the majority of ceramics specific to the Vădastra culture, indicate that this vessel was not an ordinary one, intended for common use, but, most likely, it was used at certain moments in the life of the Neolithic community , in the framework of activities with a symbolic, more or less ceremonial character.

Moreover, viewed from the front, the vessel looks like an altar. It is not excluded that it had the role of storing certain important substances∕products for the Vădăstrean community. Thus, in these vessels, for example, the seeds used to obtain a new harvest could be kept.

In general, artifacts of this type have been interpreted as direct reflections of the religious beliefs of Neolithic man. Understood as representations of divinities or as objects of worship, their existence is closely linked to the spiritual life of Neolithic societies.