În cursul anilor 1995-2001 întreaga zonă Sarmizegetusa Regia (înscrisă pe lista monumentelor umanităţii în 1999) a fost vizată de activităţile unor grupări ale crimei organizate, care au practicat braconajul arheologic pe scară largă.
Un număr foarte mare de tezaure de aur şi de argint, obiecte de bronz şi fier au fost sustrase şi exportate ilegal în Europa Occidentală şi în SUA.
După mai multe tentative ale ofiţerilor de la Poliţia de Patrimoniu din cadrul IGPR, în 2005 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a început instrumentarea unor dosare penale membrilor mai multor grupuri infracţionale din jud. Hunedoara în legătură cu jaful arheologic şi alte fapte penale.
În decembrie 2009, Judecătoria Deva a condamnat la pedepse privative de libertate însumând peste 100 de ani de închisoare mai multe persoane. În prezent se judecă apelul în acest proces.
Între timp ancheta a continuat şi s-a extins.
În paralel cu procesul care se desfăşura la Deva şi apoi, la Alba Iulia, organele judiciare, împreună cu Guvernul României şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional au întreprins mai multe acţiuni de depistare şi recuperare a bunurilor arheologice şi numismatice sustrase şi exportate ilegal. Acestea s-au desfăşurat în cooperare cu Interpolul şi cu organele judiciare din Franţa, Germania, Elveţia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Serbia şi SUA. Alte operaţiuni de recuperare s-au desfăşurat în România, la care a luat parte mai multe inspectorate judeţene al Poliţiei şi Poliţiei de Frontieră.
Pe 7 ianuarie 2007, au fost readuse în ţară patru brăţări dacice de aur, graţie eforturilor persistente, derulate timp de mai mulţi ani ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Alba Iulia) şi de către Poliţia pentru Patrimoniu din IGPR şi Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.
Pe 25 ianuarie 2007, a fost repatriată cea de a cincea brăţară de aur, mulţumită cooperării dintre autorităţile judiciare din Romania şi Franţa; apoi, pe 12 iunie 2007, a fost recuperată cea de a şasea brăţară pe teritoriul naţional, de către ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, în urma unui operaţiuni sub acoperire.
Pe 3 august 2007, au fost readuse alte trei brăţări, ca urmare a eforturilor autorităţilor judiciare şi administrative, în cooperare cu omologii lor din Germania.
Pe 12 decembrie 2008, au revenit în ţară alte două brăţări de aur dacice, pentru ca pe 17 iulie 2009 să fie repatriată încă o brăţară (nr. 12), dar în acelaşi an au fost readuse în ţară un superb colier de aur şi doi cercei de aur, piese sustrase din situl dacic de la Căpâlna, (jud. Alba) exportate ilegal înainte de 2005.
Pe 10 mai 2011 a fost readusă în ţară brăţara nr. 13. Urmează, speră, şi celelalte …
Piesele recuperate la 10 mai 2011
O brăţară regală dacică de aur decorată cu capete de dragoni înaripaţi şi palmete
Două umbo (partea centrală, de întărire a unui scut de lemn acoperit cu piele) de scuturi de paradă decorate cu reprezentări de animale reale sau fantastice.
229 monede antice de aur şi argint, din care: 27 stateri de aur de tip Lysimachos, emişi la Tomis şi la Callatis în secolul I a. Chr. (cca 80-60 a. Chr.) şi 202 drahme de argint dacice de tip Koson, emisiuni monetare necunoscute până în 2004.
Piesele recuperate la 10 mai 2011 constituie cea mai importantă repatriere de piese arheologice şi numismatice (232 piese) efectuată de către autorităţile române de când acestea au solicitat aplicarea prevederilor convenţie internaţionale UNIDROIT (Roma 1995).
