Expoziţia „Sabia Revoluției. Bicentenar Tudor Vladimirescu“, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”

Marți, 28 septembrie 2021, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu‟, a avut loc deschiderea expoziției „Sabia Revoluției. Bicentenar Tudor Vladimirescu“.

Proiectul expozițional, organizat de Rotary Club Târgu Jiu și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu‟, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821, relevă personalitatea și meritele lui Tudor Vladimirescu.

Proclamația de la Padeș, sabia cu teacă și inscripție în limba turcă care i-a aparținut lui Tudor Vladimirescu, precum și portretul acestuia realizat de către Theodor Aman sunt doar o parte dintre piesele cu valoare deosebită din colecția Muzeul Național de Istorie a României pe care vizitatorii le pot admira în cadrul expoziției.

Theodor Aman a excelat în compoziția istorică, iar prin portretul lui Tudor Vladimirescu, imortalizat cu măiestrie în tehnica uleiului pe pânză, a intrat în conștiința colectivă.

Theodor Aman l-a portretizat pe Tudor Vladimirescu după descrierea lui Petrache Poenaru, cel care i-a fost secretar conducătorului Revoluției de la 1821 și care a pus bazele „Foii de propagandă‟ cu o prezentare corectă a idealurilor revoluționare.

Tudor Vladimirescu este înfățișat cu o mare sobrietate, cu un aer de „COMANDIR‟, cu o constituție robustă.

În spatele aparentei simplități a compoziției remarcăm complexitatea personajului.

Realizată într-un atelier oriental, sabia cu teacă care a aparţinut lui Tudor Vladimirescu are lama curbată, având pe o parte o inscripție în limba turcă indescifrabilă, iar în medalion anul Hagirei 1175. Mai există o inscripţie arabă şi turana sultanului (o stea cu şase colţuri), şi inscripţia (cu litere chirilice) „T. Vladim” (mai târzie).

Mânerul este îmbrăcat în piele presată, are capul încovoiat iar prăselele sunt din lemn, țintuite cu nituri acoperite cu ornamente filigranate.

Teaca, de asemenea din lemn, are ambele fețe acoperite cu plăci argintate, bogat ornamentate. Teaca susţine, pe două inele, un şnur roşu terminat cu două sfere metalice.

În ceea ce privește conținutul Proclamației de la Padeș, acesta a avut rezonanțe profunde în inimile țăranilor, fapt care explică entuziasmul celor care s-au integrat sub steagul detașamentelor domnului Tudor.

Instruit, înțelept, serios și energic, sesizând întregul ghem de contradicții (între țărani și boieri, între boieri și fanarioți), Tudor era convins până la sacrificiul suprem de dreptatea cauzei pe care o întruchipa „căci Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor‟.

Tudor Vladimirescu a încercat reunirea unor forțe larg interesate într-un fel sau altul, în schimbările pe care le preconiza, urmând a merge pe calea diplomației sau pe cea a armelor, în funcție de context.

Tudor și revoluția condusă de acesta se exprimă prin chemarea prezentă în Proclamația de la Padeș „veniți dar fraților cu toții, veri de ce neam veți fi, ca să pierem cu rău pe cei răi, ca să ne fie nouă bine‟, prin drumul străbătut până la București, prin conducerea țării mai bine de 3 luni, prin dorința de reforme și îndemnul la acțiuni comune „ca unii ce suntem de un neam și de o lege‟ și prin moarte martirică, tragică și eroică.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 septembrie – 22 octombrie 2021, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu‟, Târgu-Jiu.