[vc_row type=”full_width_content” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” equal_height=”yes” column_direction=”default” column_direction_tablet=”default” column_direction_phone=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” row_border_radius=”none” row_border_radius_applies=”bg” overlay_strength=”0.3″ gradient_direction=”left_to_right” shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-1-percent” column_padding_tablet=”inherit” column_padding_phone=”inherit” column_padding_position=”all” top_margin=”12″ bottom_margin=”12″ left_margin=”12″ right_margin=”12″ centered_text=”true” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ font_color=”#000000″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” gradient_direction=”left_to_right” overlay_strength=”0.3″ width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]
Astăzi după 103 de ani analizăm istoriile Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, efortul organizatoric făcut de către fiecare comunitate: sat, comună, oraș pentru păstrarea liniștii și ordinii, evitarea răzbunărilor și jafurilor, dar mai ales desemnarea pentru prima dată în mod liber a unor fruntași care să-i organizeze și reprezinte în Consiliile Naționale Române locale, în gărzile (legiunile) militare și apoi delegarea unor persoane cu depline drepturi de vot la Alba Iulia.
Entuziasmul libertății, adunarea intelectualității și personalităților din fiecare comunitate a dus la această structurare cvasi instituțională locală și centrală a tuturor românilor. Alegerile s-au desfășurat fără mari incidente, cele existente fiind date doar de opunerea persoanelor din fosta administrație austro-ungară, fără răbufniri de orgolii sau de partizanate politice. Fiecare localitate și-a desemnat persoane reprezentative și care înțelegeau importanța onorării prin propriul comportament a idealurilor naționale oprimate timp de veacuri.
Miile de documente păstrate din perioada organizării unionale a românilor din Transilvania, Ungaria, Banat, Crișana și Maramureș sunt dovada dorinței de libertate și apoi de unire.
100.000 de persoane au sosit la Alba Iulia din toate părțile Transilvaniei, Ungariei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Delegația românilor din Torontal nu putut ajunge deoarece Comandamentul sârb, ce ocupase Banatul, nu le-a dat permis să facă această de călătorie, dar Banatul a fost reprezentat la Alba Iulia prin 44 de delegați, Valeriu Braniște fiind cel care a negociat cu Comandamentul sârb permisiunea plecării delegaților bănățeni la Alba Iulia. Problema Banatului a rămas deschisă și după Marea Unire și va fi reglementată anii viitori, Banatul fiind revendicat și de către sârbi și de către români.
1228 de persoane au fost delegate și mandatate, intelectuali, ofițeri, țărani, negustori, femei și soldați. Episcopii români din aceste provincii au venit toți indiferent de cult.
Regatul român a fost reprezentat de către generalul Leonte State, alături de mai mulți ofițeri de aviație francezi.
Ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia a început cu Te Deum-uri solemne în cele două biserici românești, apoi în Sala Cazinoului, denumită de atunci Sala Unirii s-au întâlnit cei 1228 de delegați oficiali, cu reprezentanții Basarabiei, Bucovinei: Pan Halippa, Vladimir Cazacliu și Alexe Procopovici.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către Ștefan Ciceo-Pop, președintele Consiliului Național Român Central care a arătat importanța acestui moment istoric.
Rezoluția Adunării de la Alba Iulia a fost prezentată de către Vasile Goldiș, conținea 9 puncte, primul dintre acestea era:
Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
Iuliu Maniu a luat cuvântul îndemnând delegații să adopte proiectul de rezoluție, Iosif Jumanca a prezentat adeziunea social-democraților la unire. După discursuri, președintele Gh. Pop de Băsești a supus spre aprobare Rezoluția Unirii care a fost adoptată cu unanimitatea voturilor.
Adunarea Națională a ales Marele Sfat Național, un organism cu caracter legislativ.
Cei 100.000 de români veniți la Alba Iulia au aclamat decizia de Unire, iar episcopul Miron Cristea, episcopul Iuliu Hossu, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Silviu Dragomir și alți fruntași au rostit discursuri adresate mulțimii de pe câmpul lui Horea.
A două zi a avut loc întâlnirea Marelui Sfat Național care l-a ales ca președinte pe Gheorghe Pop de Băsești, vicepreședinți fiind episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, Teodor Mihali și Andrei Bârseanu. A fost organizat un guvern provizoriu ce avea denumirea de Consiliu Dirigent în frunte cu Iuliu Maniu, ce cuprindea 15 membrii: Iuliu Maniu (Interne), Vasile Goldiș (Culte și Instrucțiune Publică), Alexandru Vaida-Voevod (Externe și Presă), Ștefan Ciceo-Pop (Război și Siguranță Publică), Aurel Vlad (Finanțe), Aurel Lazăr (Justiție), Victor Bontescu (Agricultură și Comerț), Romul Boilă (Comunicații), Ion Flueraș (Sănătate și Ocrotiri Sociale), Iosif Jumanca (Industrie), Emil Hațieganu (Codificare), Vasile Lucaciu (fără portofoliu cu misiuni în străinătate), Ioan Suciu (organizarea Siguranței), Octavian Goga (fără portofoliu), Valeriu Braniște (fără portofoliu).
O delegație formată din Vasile Goldiș, Al. Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu, însoțiți de mulți alții au plecat la București, redevenit Capitala Regatului Român, pentru a prezenta regelui Ferdinand, reginei Maria și guvernului Actul Unirii.
Prin decretul lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918 se consfințea unirea „Ținuturilor cuprinse în hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururi unite cu Regatul României”.
Text de dr. Cristina Păiușan-Nuică, mai multe informații găsiți în proiectul Muzeul Virtual al Unirii – https://mvu.ro/index.php/cum-s-au-unit-transilvania-banatul-crisana-si-maramuresul și în albumul Semper Uniti. Centenarul desăvârșirii unității naționale, MNIR, 2018 https://mnir.ro/shop/index.php/produs/semper-uniti-centenarul-desavarsirii-unitatii-nationale )
[/vc_column_text][vc_column_text][envira-gallery id=”21898″][/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
