Patru brăţări dacice din aur expuse în premieră la Muzeul Naţional de Istorie a României
Muzeul Naţional de Istorie a României va expune în premieră mondială o categorie unicat de bunuri de patrimoniu arheologic mobil – patru brăţări plurispiralice din aur, databile în epoca geto-dacică clasică (sec. II î. Chr. – sec. I d. Chr.).
Aceste piese excepţionale au fost recuperate de pe piaţa internaţională de antichităţi prin efortul comun al autorităţilor române, respectiv Poliţia Română – Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Parchetului General şi Ministerul Culturii şi Cultelor, în colaborare cu autorităţile din Germania.
Readucerea acestor piese în România a fost posibilă datorită faptului că ţara noastră a adoptat Convenţia UNIDROIT din 24 iunie 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal (ratificată prin Legea nr. 149/1997), fiind astfel create condiţiile juridice necesare unui atare demers, iar acţiunea de redobândire a acestor obiecte remarcabile dovedeşte aplicabilitatea efectivă a acestei convenţii internaţionale.
Cele patru brăţări, descoperite prin acţiuni de braconaj arheologic – împreună cu alte piese similare – în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştie (monumente clasate în lista patrimoniului mondial UNESCO) şi scoase ilegal din ţară, cel mai probabil în cursul anului 2002, au fost recuperate în urma unor îndelungate acţiuni legale. În acest demers, un rol semnificativ l-a avut dr. Barbara Deppert-Lippitz, expert public autorizat în cadrul Camerei de Comerţ din Frankfurt am Main şi membru al Institutului Arheologic German, prima specialistă care a avut ocazia să examineze una din brăţări, în urmă cu câţiva ani. Ulterior, o echipă de experţi români, din care au făcut parte dr. Lucia Marinescu şi dr. George Trohani de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi prof. univ. dr. Mircea Babeş de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, au expertizat aceste piese arheologice, stabilind autenticitatea lor.
Importanţa acestor bunuri de patrimoniu mobil este deosebită, având în vedere că este vorba despre primele brăţări din aur aparţinând orfevrăriei dacice. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei premiere istorice deoarece până în acest moment, săpăturile arheologice realizate în cadrul prevăzut de lege, cât şi descoperirile întâmplătoare făcute de-a lungul vremii aduseseră la lumină numai obiecte din această categorie, realizate însă din argint. Este vorba de brăţări plurispiralice decorate cu palmete stilizate, terminate la cele două capete cu protome zoomorfe, având bune analogii în tezaurele de la Coada Malului (jud. Prahova), Senereuş (jud. Hunedoara), Orăştie (jud. Hunedoara) şi Herăstrău-Bucureşti.
În decursul timpului, în aşezările dacice de pe întreg spaţiul locuit de către acest popor al antichităţii, s-au descoperit – conform unor studii recente – 822 de obiecte din argint şi doar 27 din aur datând din secolele II î. Chr – I d. Chr. De aici rezultă importanţa cu totul deosebită a obiectelor din aur, nu numai pentru valoarea lor intrinsecă, ci şi pentru valoarea lor istorică şi artistică.
Dat fiind faptul că, până acum, se vorbea despre tezaurizarea obiectelor din aur de către însuşi regele dac, că după cucerirea Daciei finanţele Imperiului Roman s-au redresat, astfel construindu-se şi forul lui Traian la Roma, inclusiv Columna, descoperirea brăţărilor din aur reprezintă un eveniment de o importanţă arheologică şi istorică excepţională. Semnificaţia lor, având în vedere dimensiunile şi circumstanţele descoperirii, este probabil aceea de însemn al puterii. Este foarte posibil ca ele să fi fost purtate doar la anumite ceremonii, de către persoane de rang înalt din ierarhia politică şi socială a regatului dac.
Confirmarea, după secole, a legendelor despre „comorile regilor daci” se va înfăţişa astfel celor ce vor vizita Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada următoare.
Cele patru brăţări vor fi expuse în perioada ianurie-februarie 2007, în cadrul expoziţiei Dacia Augusti Provincia, urmând ca după aceea, în contextul reorganizării expoziţiei permanente a colecţiilor muzeului, piesele să fie incluse în expoziţia de bază a acestuia, fiind efectuată şi procedura de clasare în categoria Tezaur.
Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a României are încă o dată ocazia să îşi deschidă porţile pentru a prezenta publicului – în premieră absolută – o importantă categorie de mărturii arheologice care fac parte din patrimoniul cultural naţional al ţării, cât şi din cel universal.
Prezentarea pieselor pentru publicul larg va avea loc la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, luni, 22 ianuarie 2007, ora 13, evenimentul fiind precedat de o conferinţă de presă organizată la ora 12.
