Luni, 15 iunie 2009, orele 13.30, la Muzeul Naţional de Istorie a României (Sala Lapidarium), va avea loc prezentarea volumelor Grafica pe teritoriul României în secolul al XIX-lea. Litografia şi gravura în acvaforte de dr. DOINA PUNGĂ şi Cinci destine muzeografice de prof.univ.dr. IOAN OPRIŞ, apărute la Editura Oscar Print.
În volumul Grafica pe teritoriul României în secolul al XIX-lea. Litografia şi gravura în acvaforte autoarea şi-a propus să ordoneze sistematic o vastă producţie artistică şi să definească structurile categoriale ale unor limbaje expresive care au revoluţionat creaţia grafică din secolul al XIX-lea.
În comparaţie cu desenul, acuarela şi xilogravura, litografia şi gravura în metal au fost mai puţin cercetate. Concretizate în imprimarea pe suprafaţa hârtiei a energiei şi elanului artistic condus de fantezie, în acelaşi timp documente ale istoriei, culturii şi civilizaţiei naţionale, litografia şi gravura au evoluat în circumstanţe istorice diferite, au avut finalitate estetică şi comunicaţională specifică, au impus specializări diferenţiate şi au prefigurat, totodată, sfere de interes distincte în zona cercetării de profil.
Patrimoniul muzeal în sine este un produs colectiv, reprezentând munca mai multor generaţii. Despre darurile şi talentele muzeografului rămân, o vreme, desigur, vii impresiile contemporanilor, şi uneori ieşirile sale publice – prin conferinţe, lecţii, contribuţii oratorice -, care se transformă în adevărate referinţe. Memoria fiecărei generaţii păstrează astfel de imagini, cea a autorului reţinând drept preţioase figurile lui Gheorghe Focşa, Mihai Băcescu, Adrian Rădulescu, Radu Florescu, Iulian Antonescu, Hadrian Daicoviciu, Cornel Irimie, Corina Nicolescu, Vasile Drăguţ etc.
În paginile volumului Cinci destine muzeografice autorul ne vorbeşte despre cinci asemenea muzeografi, prezentaţi într-o confruntare neobişnuită, aceea dintre ei, ca profesionişti ai istoriei, şi atotveghetoarea Securitate. Cei cinci slujitori ai muzei Clio – istoricul de artă Teodora Voinescu, arheologii Constantin Matasă şi Vasile Canarache, respectiv etnografii Kós Károly şi Tancred Bănăţeanu – au intrat deja în cuprinsul distins, dar sec, al multor lucrări enciclopedice sau dicţionare, fiind însă referinţe doar pentru un număr restrâns de specialişti.Dar, în ipostaza de opozanţi ai răului, ca protagonişti ai confruntării cu Puterea, ei nu sunt defel cunoscuţi. Deşi, aşa cum se poate vedea din lectura volumului de faţă, aceştia merită din plin o asemenea recunoaştere.
Cele două cărţi vor fi prezentate de dr. GEORGETA STOICA, acad. RĂZVAN THEODORESCU, prof. univ. dr. ALEXANDRU SUCEVEANU, dr. ADRIAN SILVAN IONESCU.
Vă invităm să ne fiţi alături!
Muzeul Naţional de Istorie a României
