
Sintagma „drum prin istorie” ar putea părea – la prima vedere – metaforică, dar ea exprimă cu adevărat o realitate. Anume cea a unui drum modern – o autostradă, care va fi construită urmând traseul altor drumuri istorice, cu mult mai vechi, dar la fel de însemnate. Astfel, cercetarea arheologică preventivă ocazionată de acest proiect major de infrastructură rutieră a însemnat descoperirea a noi și noi istorii, de-a lungul văii superioare a Topologului și a văii Băiașului.
În această expoziție foto-documentară intitulată Drum prin istorie. Patrimoniul arheologic în contextul construirii autostrăzii Sibiu – Pitești / Secțiunea 3 veți putea descoperi premisele și caracteristicile acestui amplu proiect de cercetare, dar în special rezultatele sale (preliminare) și cum acesta creează oportunitatea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a patrimoniului arheologic și istoric al zonelor ce vor fi străbătute de viitoarea autostradă, completând și actualizând date pentru peisajul cultural și repertoriul trecutului acestora.

- Prima autostradă care va traversa – pe direcția Nord – Sud – munții Carpați de pe teritoriul României, cel mai complex tronson al viitoarei Autostrăzi Sibiu – Pitești;
- Lungimea traseului secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești: 37,4 km (din care 1,7 km tunel dublu). Traseul pornește dinspre Cornetu (jud. Vâlcea) și se încheie spre Tigveni (jud. Argeș) / km 81+900 – km 44+500 și străbate (de la Nord spre Sud) 6 UAT-uri: Racovița, Perișani, Sălătrucu, Șuici, Cepari, Tigveni;
- O zonă cu teren dificil (piemontan și montan) situată pe teritoriul administrativ al jud. Argeș (valea superioară a Topologului), zona de NV a acestuia și cel al jud. Vâlcea (valea Băiașului), în zona de SE a acestuia. Este o rută modernă care – de fapt – urmează drumuri mai vechi (comerciale și de transhumanță) care legau în trecut Transilvania de Țara Românească, traversând zone cu însemnătate istorică;
- Un proiect de cercetare arheologică preventivă foarte complex desfășurat într-un areal puțin studiat anterior.
Etapele parcurse în cadrul proiectului și echipele participante:
- Diagnostic teoretic: aprilie – iunie 2023 (2 luni în teren);
- Diagnostic arheologic intrusiv: iunie – iulie, noiembrie 2023 – februarie 2024
- (6 luni în teren);
- Cercetare arheologică preventivă: septembrie – noiembrie 2023,
- martie -noiembrie 2024 (12 luni în teren);
- peste 20 de specialiști membri ai echipei de cercetare pluridisciplinară;
- 6 instituții (publice și private) cu expertiză amplă în domeniul patrimoniului cultural.
- MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI (coordonare generală a proiectului de cercetare arheologică preventivă):
Corina Borș, Mihai Florea, Paul Damian, Maria-Magdalena Ștefan, Eugen Paraschiv-Grigore, Irina Ene, Adela Bâltâc, Constantin Haită, Alexandru Bădescu, Emil Dumitrașcu, Eugen Silviu Teodor.
2. MUZEUL JUDEȚEAN ARGEȘ:
Marius Păduraru, Andi Pițigoi, Ion Dumitrescu, Dragoș Măndescu, Daniel Răcășanu
3. MUZEUL JUDEȚEAN „AURELIAN SACERDOȚEANU” VÂLCEA:
Ion Tuțulescu, Carol Terteci
4.UNIVERSITATEA„ALEXANDRU IOAN CUZA” – FACULTATEA DE ISTORIE / CENTRUL ARHEOINVEST:
Andrei Asăndulesei, Casandra Brașoveanu, Radu Brunchi, Felix Tencariu
5.GIGAPIXEL ART:
Călin Șuteu
6.TOTAL BUSINESS LAND – PROIECT:
Adrian Vladu, Annabella Gotsman, Claudiu Oară
În cadrul proiectului de cercetare arheologică preventivă au mai colaborat: Delia Tarcan, Petra Coman, Mihaela Iacob, Diana Hanganu, Ana Garcia-Vazquez, Nicoleta Binder, Camelia Ciobanu, Anastasia Tîrcavu, Florentina Marcuți, Diana Șonu, Paul Popa, Bogdan Mladin, Ștefan Huțanu, precum și studenți din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”.



