Perioada cuprinsă între secolele IV – III a.Chr., poate fi considerată, pe drept cuvânt epoca „prinților geți de aur și argint”.
Se conturează, în exteriorul arcului carpatic, câteva centre de putere, cu o elită strâns conectată la mentalitatea basileului oriental și elenistic și aflată în relații politice, dinastice și culturale, cu regatele din Balcani.
Tezaurele din această perioadă, fie inventare funerare sau doar depozite, sunt alcătuite din trei mari categorii de artefacte: piese de armură, seturi de harnașament și servicii de vase pentru ceremonii. Reprezentările de personaje pe tron, precum și atitudinea solemnă a acestora dovedesc statutul lor înalt: de divinități, regi sau sacerdoți. Motivul „ochilor apotropaici”, redat pe coifurile din aur sau argint, semnifica puterea basileului de a vedea și controla tot.
Mormântul princiar de la Agighiol
În nord-estul Dobrogei, în apropierea braţului sudic al Dunării înaintea vărsării sale în Marea Neagră, pe teritoriul comunei Agighiol, din judeţul Tulcea, în locul numit Movila lui Uţă, în anul 1931 căutătorii de comori au descoperit un adevărat tezaur, recuperat mai apoi de către autorităţi.
Era vorba de fapt de un tumul cu diametrul de 32 m şi înălţimea de 2 m, ce constituia un complex funerar cu construcţii din piatră şi lemn, conţinând un dromos prin care se ajungea la o primă construcţie alcătuită din două camere, cu rol funerar, şi apoi la o a doua construcţie denumită camera cailor prin faptul că în interiorul ei s-au descoperit scheletele a trei cai sacrificaţi. Inventarul, deosebit de fastuos, se compune din obiecte de aur, argint, fier, bronz şi ceramică. Iar datarea este atribuită sfârşitului secolului al IV-lea a. Chr.
Printre piesele descoperite, din argint şi aur, se remarcă un coif, două cnemide (apărătoare de picior), două pocale, cinci phiale (vase plate gen cupe-străchini), dintre care una cu inscripţie, numeroase aplice de diferite forme şi decorate cu motive zoomorfe (animaliere), nasturi butoni şi mărgele. În afara acestor obiecte s-au mai descoperit circa 100 vârfuri de săgeţi, din bronz, diferite piese din fier şi bronz – cuţit, vârf de lance, inel, crampoane, un tub – două bile din piatră, o zăbală din fier şi una din argint, o cană locală, un lekane cu capac, două amfore întregi şi una fragmentară, precum şi câteva fragmente de vase greceşti cu figuri roşii.
Mormântul princiar getic de la Peretu
Mormântul princiar a fost descoperit în toamna anului 1970, cu ocazia unor lucrări agricole de nivelare a unui tumul aplatizat. Ulterior, în anul 1971, locul a fost cercetat prin săpături arheologice sistematice.
Acestea au pus în evidență existența unui tumul de mari dimensiuni, care acoperea resturile rugului și unde erau depuse părți din corpul, parțial incinerat, al unui bărbat, părți din scheletul unui cal, al unui vițel și a trei câini. Persoana decedată era însoțită de un inventar funerar foarte bogat și divers, alcătuit din: un coif de argint, trei phiale, un aryballos, un rhyton, o strecurătoare, și un tub cu destinație neprecizată, toate de argint, fragmente ale unui cazan (lebes) și un scut (?), din bronz, arme de fier și bronz, ceramică getică, lucrată cu mâna și la roată, precum și 49 aplici de harnașament, din argint, făcând parte din două seturi diferite.
Toate piesele de argint, inclusiv aplicele de harnașament, erau depuse în cazanul de bronz, acoperite de scutul (?) din același metal. În tumul era depus și un car funerar cu patru roți, întărite cu obezi din fier forjat.
Umbo de scut
Piatra Roșie – cetatea dacică (Luncani,com. Boșorod, jud. Hunedoara)
Secolul I a.Chr. – începutul secolului al II-lea p.Chr.
Rhyton
Poroina Mare (com. Poroina Mare, jud. Mehedinți).
A doua jumătate a secolului al IV-lea a.Chr.
Foarte probabil, vasul din argint aurit, în formă de cap de animal (numit rhyton în limba greacă), a făcut parte dintrun tezaur sau un inventar funerar, descoperit în condiții necunoscute, înainte de anul 1883. Din păcate, din el nu s-a păstrat decât această piesă. Rhyton-ul de la Poroina reproduce un cap de animal ierbivor, probabil un tăuraș (coarnele și urechile sunt, azi, pierdute), fiind decorat cu șiruri de ove pe buză și reprezentările a patru personaje feminine, preotese și asistentele lor, pe corpul recipientului.





