Nu credem că trebuie să argumentăm prea mult importanța pe care călătorii străini o au pentru cunoașterea trecutului spațiului românesc. Mărturiile acestora sunt esențiale pentru crearea unei imagini cât mai complete și mai obiective a evenimentelor care s-au petrecut în aceste locuri de-a lungul secolelor, dar și a oamenilor, reliefului, satelor, orașelor, clădirilor, monumentelor etc.
În afara mărturiilor scrise, considerăm că foarte importante sunt și creațiile artiștilor străini, acei „artiști-călători” care, așa cum spunea George Oprescu, „ne-au priceput și ne-au simpatizat, la un moment când atenția lumii se îndrepta rareori spre noi; au așternut pe hârtie aspecte stabile, în peisagii, sau trecătoare, costume și scene, observate cu interes și curiozitate binevoitoare; ne-au servit ca propagandiști în epoca când prieteniile erau rare și nesigure”.
În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se găsesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artiști străini, care vor putea fi admirate în această expoziție: de la „palatele” lui Luigi Mayer, la „vedutele” cu orașele și târgurile de pe linia Dunării ale lui Erminy, personajele în costume pitorești surprinse de Bouquet și Valério, locurile și oamenii atât de minuțios „înregistrați” de Raffet, Iașul fermecător al lui Rey, cetățile transilvănene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumusețile ei, așa cum ni le-a lăsat Knapp, precum și Bucureștiul pitoresc al lui Preziosi. Sperăm ca publicul să fie purtat într-o adevărată călătorie virtuală prin spațiul românesc, în perioada ce cuprinde primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea.
