„Cap de Bour. Trecut și prezent” este o micro-expoziție care prezintă matrițele celor două emisiuni Cap de Bour.
Obiectele expuse spun povestea începuturilor filateliei românești – într-o perioadă de puternice frământări socio-politice care a culminat cu unirea celor două principate românești de la 1859 – și ne arată valoarea lor istorică din prezent.
De ce Cap de Bour? Pentru că a fost prima emisiune de mărci poștale din sud-estul Europei și a deschis calea altor țări în tipărirea propriilor mărci poștale: Grecia (1861), Imperiul Otoman (1863), Serbia (1866) sau Muntenegru (1879). În al doilea rând, marca poștală reprezintă un simbol al statului, alături de monedă, drapel sau imn. Principatul Moldovei nu era independent, fiind sub suzeranitate otomană, și se afla în imposibilitatea de a avea o monedă proprie. Astfel că tipărirea de mărci poștale a însemnat un gest, simbolic la prima vedere, de independență față de puterea suzerană.
Apariția Capului de Bour a fost posibilă și pentru că otomanii nu au înțeles necesitatea mărcilor poștale și nici simbolistica din spatele unei astfel de acțiuni. Nu în ultimul rând, este util să ne întrebăm cum au primit aceste emisiuni filatelice numele care le-au consacrat în istorie. Autoritățile vremii au decis să imprime simbolul heraldic al Moldovei – capul de bour – pentru a indica începutul ieșirii de sub dominația străină.
Așadar, invităm publicul să admire obiectele filatelice care au făcut istorie și să descopere emisiunile poștale incipiente ale României, la MNIR, în perioada iulie – august.
