In memoriam Gheorghe I. Cantacuzino

De 30/07/2019Anunturi

Muzeul Național de Istorie a României anunță cu regret trecerea la cele veșnice a unuia dintre marii arheologi medieviști români și a fostului nostru coleg, Gheorghe I. Cantacuzino. Arheolog, istoric și muzeograf pasionat, Gheorghe I. Cantacuzino, a fost o personalitate incontestabilă a culturii românești. A fost o persoană de o înaltă calitate umană, erudiție și devotament, apreciată şi îndrăgită de către noi toţi, a cărei pierderi ne marchează profund. Colectivul Muzeului Național de Istorie a României, toți cei care au avut bucuria și onoarea de a lucra cu profesorul Gheorghe I. Cantacuzino, îi vor păstra o amintire vie.

***

Arheologia și medievistica românească au suferit o mare pierdere în persoana domnului doctor Gheorghe I. Cantacuzino. Reputat cercetător în domeniul istoriei și arheologiei medievale, Gheorghe. I. Cantacuzino s-a născut în anul 1937 la București, fiind fiul lui Ion Filotti Cantacuzino și al Elenei Warthiad. A absolvit Liceul Nicolae Bălcescu, actualmente Sfântul Sava, din Bucureşti, promoţia 1954, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, specialitatea Istorie universală veche şi arheologie, în perioada 1954-1959. A obținut titlul de doctor în istorie, specialitatea arheologie medievală la Institutul de Arheologie Bucureşti în anul 1977.

Debutul său în activitatea profesională a fost ca muzeograf la Muzeul Raionului Tulcea (1959-1961), urmând apoi să continuie această profesie la Muzeul de Artă Populară „N. Minovici” (1962-1963) și la Muzeul Naţional de Istorie a României (1978-1990). În perioada 1963-1978 a lucrat ca arheolog la Direcţia Monumentelor Istorice, urmând ca între 1990 și 1994 să fie referent și inspector la Direcţia Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor Istorice și Direcţia Monumentelor Istorice. Între anii 1994 și 1996 a fost consilier în cadrul Ministerului Culturii. Din 1996 a fost cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Activitatea sa profesională a fost evidențiată și în cadrul Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, a Academiei Române (vicepreşedinte al CIOR din 1992) şi în Secţiunea de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Principalele preocupări științifice au vizat cercetările arheologice asupra civilizaţiei medievale românești de la sud de Carpaţi în secolele XIII-XVI, în special a unor centre urbane românești (Câmpulung, Târgovişte), fortificaţiilor medievale dintre Carpaţii Meridionali şi Dunăre, urmărindu-se aspecte ale civilizaţiei urbane în secolele XIII-XVII și nu în ultimul rând analiza fenomenului urban medieval din Ţara Românească. A participat la cercetările arheologice din peste 40 de situri și monumente medievale, printre care menționăm: ansamblul fostei mănăstiri Mărcuţa din București (1965), Schitul Brădet, jud. Argeş (1966), Mănăstirea Moldoviţa, jud. Suceava – ruinele vechii biserici (1965-1967), Mănăstirea Humorului, jud. Suceava – ruinele vechii biserici (1968, 1970.). La Târgovişte a cercetat Curtea domnească – biserica Sf.Vineri (1966–1968), Ansamblul Stelea – zona centrală (1970-1973, 1980-1983), Curtea domnească (1976, 1986). De asemenea a participat și și-a adus contribuția științifică la cercetările arheologice de la Cetatea Poenari, jud. Argeş (1968-1970), Fosta mănăstire Vodiţa, jud. Mehedinţi (1970), Mănăstirea Tismana, jud. Gorj (1970, 1972, 1975), Şemlacul Mic, jud.Timiş – mănăstirea Săraca (1973), Mănăstirea Putna, jud. Suceava (1971-1973), Războieni, jud. Neamţ – biserica lui Ştefan cel Mare (1974), Sânpetru, jud. Hunedoara – biserica Sf. Gheorghe (1975), Cetatea Turnu – Turnu Măgurele, jud. Teleorman (1978-1979), Leşnic, jud. Hunedoara – biserica Sf. Nicolae (1984). De asemenea a coordonat științific cercetările arheologice de la Câmpulung Muscel – ansamblul fostei curţi domneşti (1975-1977, 1981, 1982, 1984, 2000-2005). Mărturie a neobositei sale activități profesionale stau o serie de lucrări publicate care prezintă concluziile științifice asupra propriilor sale studii și cercetări: Cetăţi medievale din Ţara Românească în secolele XIII – XIV, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001, 296 p. cu ilustrații, Câmpulung. Vechi monumente şi biserici, Bucureşti, Editura Vremea, 2002, 112 p. cu ilustraţii, Mănăstirea Tismana, 64 p. cu ilustrații, Bucureşti, Editura Vremea, 2004, Atlas istoric al oraşelor din România. Seria B. Ţara Românească. Fascicula 1. Târgovişte, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2006. A fost de asemenea coordonator şi coautor la numeroase articole şi studii: Cetatea Poenari, SCIV, tom. 22, nr. 2, 1971, p. 263 289; Probleme ale cronologiei ruinelor fostei mănăstiri Vodiţa, SCIV, tom. 22, nr. 3, 1971, p. 469 478; Probleme ale secolelor XIII şi XIV la Câmpulung şi cercetările arheologice la fosta curte domnească, SCIVA, tom. 32, nr. l, 1981, p. 131 139; Vestigii medievale la Valea Mănăstirii, pe Motru, SCIVA, tom. 44, nr. 4, 1993, p. 359 374; Consideraţii arheologice în legătură cu trecutul mănăstirii Tismana, SCIVA, tom. 47, nr. 4, 1996, 343-368; Târgovişte – ville et résidence princière, Historia Urbana, Tom. V, 1997, nr. 1, p. 5 15; Consideraţii privind necropola din jurul bisericii vechii Curţi domneşti din Câmpulung, SCIVA, tom. 49, nr. 2, 1998, p. 181-193; Puncte de vedere privind evoluţia Curţii domneşti din Târgovişte în secolele XIV XVI, SCIVA, tom. 50, nr. 3 4, 1999, p. 127 154; Certains problèmes concernant les vestiges médiévaux de Drobeta – Turnu Severin, Dacia, N.S., tomes XLIII – XLIV, 1999-2000, p. 159 182. Imaginea unor oraşe medievale din Ţara Românească reflectată în izvoare literare şi rezultată din cercetări arheologice, Historia Urbana, tom. X, nr. 1-2, 2002 (2005), p. 45-61.Vestigii din zona vechii reşedinţe voievodale de la Câmpulung, Revista monumentelor istorice, LXX – LXXII, 2001 – 2003, p. 41-57; capitolul Repere arheologice privind oraşele medievale din diferite zone. Ţara Românească din Izvoare privind istoria timpurie a oraşelor din România (până în anul 1301) în seria Elenchus Fontium Historiae Urbanae. III, 3 (Extras din Historia urbana, XIII/1-2, 2005, p. 111-125, 208-224); Observaţii arheologice privind pridvorul bisericii „Radu Vodă” din Bucureşti, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, XII-XVI, 2001-2005, p. 58-67. Cercetări arheologice efectuate în 2002-2004 la ansamblul fostei reşedinţe domneşti – Mânăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung, Revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări, Muzeul Câmpulung Muscel, VIII, 2005, p. 19-43 (în colaborare); capitolul Archäologische Belege für die mittelalterlichen Städte verschiedener Gebiete. Walachei/ Repere arheologice privind oraşele medievale din diferite zone. Ţara Românească din volumul Quellensammlung zur Frühgeschichte der Stadt in Rumänien (bis 1301)/ Izvoare privind istoria timpurie a oraşelor din România (până în anul 1300), redactat de Paul Niedermaier în seria Elenchus Fontium Historiae Urbanae. III, 3; Acta Collegii Historiae Urbanae Societatis Historicorum Internationalis (Extras din Historia Urbana, XIII/1–2, 2005, p. 111-125, 208-224); Săpături arheologice la monumente din Câmpulung, SCIVA 57, 1-4, 2006 (2007), p. 71-89.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Info

Acces muzeu:

Luni – Marți: închis
Miercuri – Duminică: 10:00 – 18:00
(program de vara)

Casa de bilete se închide cu 45 minute înainte de terminarea programului de vizitare.

Adresă:
Calea Victoriei 12
Sector 3, 030026
București
România