Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Centrul de Studii Romane al Universităţii “Babeş Bolyai” şi Muzeul Naţional de Istorie a României vă invită la lansării cărţii Ceramica romană de la Napoca, autor dr. Viorica Rusu-Bolindeţ.
Lansarea va avea loc miercuri, 25 iunie 2008, ora 13.00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei 12, Bucureşti. Vor lua cuvântul prof. dr. Alexandru Suceveanu şi dr. Crişan Muşeţeanu, director general al MNIR.
Viorica Rusu-Bolindeţ, Ceramica romană de la Napoca. Contribuţii la studiul ceramicii din Dacia romană, Bibliotheca Musei Napocensis XXV, Editura Mega, Cluj-Napoca 2007, ISBN 978-973-1868-08-0 6, 553 p. text, 112 pl. alb-negru şi color, 45 fig. alb-negru şi color.
Lucrarea reprezintă monografia ceramicii romane de la Napoca, care a avut ca nucleu teza de doctorat a autoarei. Ea acoperă însă domenii mult mai largi decât stricta prezentare a materialului ceramic existent în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Prin incursiunea făcută asupra evoluţiei aşezării romane de la Napoca, ca şi prin sinteza realizată asupra stadiului cercetării ceramicii romane din provincia Dacia, autoarea oferă informaţii extrem de importante atât pentru cunoaşterea unuia dintre cele mai însemnate oraşe ale provinciei (căreia îi lipseşte o sinteză care să reflecte istoria sa în lumina celor mai recente săpături arheologice), cât şi pentru conturarea situaţiei reale a studiilor consacrate ceramicii romane din Dacia.Tratarea problemelor de metodologie în cercetarea ceramicii romane din Imperiu şi din provincia Dacia oferă de asemenea ocazia iterării datelor de ultimă oră referitoare la studiul acestei categorii de artefacte, racordat la bibliografia de specialitate din străinătate.
Cercetarea propriu-zisă a materialului ceramic descoperit la Napoca, provenit atât din săpăturile arheologice vechi, cât mai ales din cele de dată mai recentă, cu contexte arheologice bine datate, reprezintă partea cea mai consistentă a lucrării. Fiecare categorie a ceramicii romane este studiată după tipologiile consacrate, sunt puse în evidenţă, prin statistici şi diagrame, particularitaţile prezenţei fiecăreia dintre ele pe situl Napoca, comparativ cu specii similare descoperite pe alte situri din Dacia sau din Imperiu. Planşele finale ale lucrării realizează o sinteză asupra prezenţei diferitelor categorii ceramice în cadrul celor cinci faze principale de evoluţie ale aşezării de la Napoca.
O problemă importantă dezbătută în cadrul lucrării o constituie şi cea a atestării producţiei locale, autoarea demonstrând, pe baza datelor oferite de cercetările arheologice (descoperirea unei gropi de rebuturi, prezenţa tiparelor şi a unor sigilla pentru producerea ceramicii fine, o cantitate impresionantă de ceramică locală), existenţa clară a atelierelor ceramice de la Napoca.
În final, sintetizarea tuturor informaţiilor obţinute prin studierea categoriilor ceramice prezente la Napoca oferă o imagine interesantă asupra specificului acestui sit prin prisma importurilor şi a productiei locale de ceramică romană. Astfel, prezenţa importurilor ceramice provenite din provinciile vestice ale Imperiului roman (în cazul ceramicii fine) şi din cele orientale (în cazul amforelor) demonstrează orientarea clară a legăturilor economice ale aşezării cu aceste zone. Pe de altă parte, intensa activitate a atelierelor ceramice de la Napoca dovedeşte atât evoluţia aşezării de la stadiul de vicus la cel de colonia, cît şi dezvoltarea sa economică, ce a determinat şi creşterea cererii de vase ceramice, cerere ce a fost satisfăcută, în mare parte, de o producţie locală de foarte bună calitate.
Lucrarea este completată de cercetarea interdisciplinară a pastelor din care au fost produse vasele ceramice de la Napoca. Capitolul VI al lucrării a fost realizat de prof. univ. dr. Corina Ionescu şi de prof. univ. dr. Lucreţia Ghergari, de la Catedra de mineralogie a Facultăţii de Geologie a Universităţii «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca. Analiza mineralogică şi petrografică a principalelor eşantioane de paste a ajutat la determinarea produselor locale de cele de import şi la definirea pastelor specifice din care au fost produse recipientele de pe situl în discuţie.
«Ceramica romană de la Napoca» este o monografie a ceramicii de pe un sit important al Daciei romane. În cazul provinciei romane Dacia, este singura monografie ceramică publicată în ultimii 35 de ani. De aceea ea este necesară atât ca instrument de lucru pentru arheologii care se ocupă de istoria oraşului roman Napoca, cât şi pentru specialiştii în viaţa economică a provinciei, cărora lipsa unor astfel de publicaţii le face imposibilă elaborarea unei sinteze cu privire la viaţa economică a acesteia.
Fundaţia Europeană Titulescu, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Editura Oscar Print vă invită de asemenea, miercuri, 25 iunie, ora 13, la lansarea şi prezentarea monografiei Vasile Stoica în serviciul României. Cartea, dedicată marelui diplomat, este semnată de istoricul Ioan Opriş şi va fi comentată de reputaţi specialişti. Vor participa la prezentarea volumului: acad. Alexandru Zub, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Dan Berindei, Ion Brad. Gazda prezentării este Fundaţia Europeană Titulescu, Bulevardul Kiseleff 47, Bucureşti.
Monografia Vasile Stoica în serviciul României, autor Ioan Opriş, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2008, 641 p. plus ilustraţie, prezintă viaţa şi acţiunile unui remarcabil diplomat care aparţine generaţiei Marii Uniri. Dăruit cu multiple talente, ardent patriot, ardeleanul Vasile Stoica a îndeplinit misiuni importante pentru idealurile naţionale, printre românii din America, la lucrările celor două Congrese de Pace (Paris 1918-1919 şi 1946), la Liga Naţiunilor, ca om de cultură, ziarist şi diplomat. În această ultimă ipostază a reprezentat interesele ţării la Tirana, Sofia, Riga, Kaunnas, Ankara, Haga şi Bruxelles. Demersurile sale diplomatice arată o luciditate excepţională, nu în zadar asociindu-şi-l cei care au condus afacerile externe ale României. Dintre toţi aceştia, Vasile Stoica se identifică cu cel mai evident cu opera lui Nicolea Titulescu.
Posedând o cultură umanistă de nivel european, gusturi artistic elevate şi un dar excepţional al limbilor străine, Vasile Stoica a strălucit între acei mulţi români valoroşi ai generaţiei sale.
Cartea semnată de istoricul Ioan Opriş restituie astfel o personalitate pe nedrept uitată, cu contribuţii notabile la apărarea intereselor naţionale şi consolidarea României.
Născut la Avrig în prag de An Nou (1 ianuarie 1889), Vasile Stoica a fost întemniţat în 1948 şi a sfârşit la Jilava (27 iulie 1959), ca încă unul dintre corifeii României Mari, pedepsiţi de regimul comunist în numele unor ideologii şi a unor crezuri străine intereselor naţionale.
Dintre toate bunurile identificate, adunate şi înmulţite de către diplomat – între acestea şi o valoroasă colecţie de artă -, rămân în primul rând idealurile sale emblematice: neamul căruia i-a aparţinut, statornicia şi drepturile sale istorice ce trebuie apărate ferm, cu demnitate şi consecvenţă.
