Lansare de carte la MNIR – „REFORMELE LUI BOCCHORIS”, autor Achim Popescu

La eveniment vor mai lua parte doamna Ioana Bâldea, nepoata autorului, doamna Anca Ivaşcu, redactor-şef al editurii Monitorul Oficial, doamna Valentina Puiu, traducător şi domnul dr. Crişan Muşeţeanu, Directorul General al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Despre carte „Reformele lui Bocchoris” este un volum eminamente ştiinţific – cu toate atributele unei lucrări de gen, inclusiv dificultăţile pe care le implică, pentru un public neavizat, o atare lectură.

Ceea ce o salvează de la ariditate şi o include într-un inedit al ultimelor apariţii editoriale e spectaculosul subiectului: Bocchoris, al doilea faraon al dinastiei a XXIV-a, ars pe rug de rivalul său, un rege kuşit, e autorul unui cod de legi distrus. El a „trăit” foarte mult prin menţiuni, cum sunt cele ale lui Herodot, Plutarh şi Tacit, care evocă existenţa unei cod din care transpar principiul de habeas corpus, preluat de Solon de la Bocchoris, dimensiunea legală, şi nu exclusiv religioasă, a căsătoriei, instaurarea unui cod al contractelor, exonerarea datornicilor, în anumite condiţii etc.

Progresiv, Bocchoris intră în legendă ca un faraon justiţiar, un fel de Harun-al-Raşid egiptean, democrat în vederi şi dotat cu acea înţelepciune care ţine de o anumită aură hiperbolizantă. El este „regele în timpul căruia un măgar a vorbit”, „faraonul care îi eliberează pe evrei”, autorul unor judecăţi aproape mitice, care se inserează în folclorul sait. Este al doilea faraon egiptean considerat eretic şi singurul care moare ars pe rug, ceea ce îi dă, indiscutabil, un aer de erou legendar, exacerbat de distrugerea misteriosului cod, consemnat ca progresist, dar imposibil de consultat şi evaluat după criterii ştiinţifice actuale.

De aceea, refacerea codului de către Achim Popescu, finalizată în 1978, presupune repunerea în drepturi, pe baza informaţiei concrete, a unui faraon condamnat de istorie la obscuritate. Faptul că legile lui Bocchoris, progresiste sau nu, după cum poate evalua, la ora actuală, comunitatea ştiinţifică, există în fapt, şi nu doar în citat, oricât de celebru şi rezonant ar fi acesta, scoate cartea din rama prea puţin pasionantă a unei lucrări juridice şi o transformă într-un demers de restitutio, care uzează, în aceeaşi măsură, de aparatul ştiinţific şi de cel mitic, de concret şi de stimularea neficţională şi, poate, de aceea, cu atât mai incitantă, a imaginaţiei.

Despre autor Achim Popescu (1927 – 1980) a fost doctor în egiptologie al Facultăţii de Litere din Cairo (1978). În 1967 a primit de la Consiliul Ştiinţific de Specialitate statutul de membru al Societăţii Egiptene de Papirologie, fiind, până la momentul actual, singurul român căruia i s-a acordat vreodată acest titlu. A participat la numeroase lucrări arheologice şi a publicat multiple studii de orientalistică în ţară şi în străinătate, între care amintim „Le mystère de la mort de Toutankhamon”, „Perspectives de l’orientalisme en Roumanie” sau „Comoara din Valea Regilor”. Din 1962 cercetările sale s-au concentrat aproape exclusiv asupra refacerii codului pierdut de legi al lui Bocchoris, una dintre cele mai enigmatice şi mai controversate figuri ale Antichităţii. În 1978, a reuşit.

Muzeul Naţional de Istorie a României va găzdui lansarea unui volum de excepţie – „Reformele lui Bocchoris”, autor Achim Popescu, editura Monitorul Oficial – joi, 21 februarie, Sala Lapidarium, orele 14:00.

Cartea se va lansa în prezenţa Excelenţei Sale, Domnul Fawzi Gohar, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Arabe Egipt, domnului prof. univ. dr. Vlad Nistor, Decan al Facultatii de Istorie, Uniersitatea Bucureşti şi domnului conf. univ. dr. Iulian Cârţână, Prorector al Universităţii Hyperion.