Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria de micro-expoziții „Exponatul lunii”, dedicată valorificării bogatului patrimoniu pe care îl deţine, prezentând publicului una dintre capodoperele din colecțiile sale, un hrisov de întărire și scutire de dăjdii emis de Constantin Mavrocordat în favoarea lui Manolache Lambrino. Aceasta este accesibilă publicului începând de astăzi, 14 iunie, până pe 23 iulie 2023, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Născut Manolache Langravi (Rangabé), fiul grecului Andronic Langravi, mare cartofilax al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, și al Elenei, fiica domnului Moldovei Antonie Ruset, tânărul Manolache a fost crescut încă de la cea mai fragedă vârstă la curţile domnilor români, unde a primit porecla Lambrino, care arată că el s-a născut în preajma Sfintelor Zile de Paşti. Așadar, în noua sa patrie, avea să se numească Manolache Lambrino. A învățat bine românește, fapt care i-a facilitat ascensiunea în ierarhia boierească, ajungând chiar mare ban al Craiovei, în vremea succesorilor lui Constantin Brâncoveanu. Tânăr și iscusit în toate, Manolache devine ginerele lui Constantin Brâncoveanu, căsătorindu-se cu Domnița Bălașa, chiar de ziua hramului marelui mucenic Dimitrie (26 octombrie), în anul 1708, nunta prelungindu-și ospățul și veselia vreme de câteva zile. Manolache și Bălașa au primit de la Vodă niște case cu terenuri, nu departe de Curtea Domnească, peste Dâmbovița. Cu vremea, proprietățile tinerilor căsătoriți au fost lărgite prin achiziții și danii domnești, chiar și după moartea martirică a Brâncovenilor, când se atestă, după o cunoscută persecuție otomană, refacerea vieții și progresul membrilor familiei. Hrisovul redactat de popa Stanciul, caligrafiat, miniat și colorat pe pergament cu cerneluri și pigmenți naturali (printre care se evidențiază aurul și chinovarul), în cetatea de scaun din București, în data de 24 februarie 1732, reprezintă un act solemn prin care Constantin Nicolae Mavrocordat îi întărește lui Manolache Lambrino scutirile de dăjdii date acestuia de domnitorii anteriori („de tot feliul de dăjdi, atâta de ceale obicinuite ale țării, cât și de altele ce după vremi s-ar întâmpla a eși de la visteria domniei meale la veliții boiari i la mazâli și la alte breasle cât nici odinioară să nu dea niciun feliu de dajde, ci să fie în pace și ertat de birul ce dau veliții boiari și mazâlii pre an…”). Deasupra intitulației domnești (Din mila lui Dumnezeu, Ioan Costandin Nicolae voievod, domn al Țării Valahiei/Românești) se află stema miniată a domnitorului, unde în plan central se găsește șoimul cu cruce în cioc, flancat de soare, lună și coroană, tot ansamblul heraldic fiind înconjurat de un decor auriu, având în partea superioară doi vulturi imperiali, care țin sub aripi sabia și sceptrul, iar deasupra coroana princiară. Sigiliul mijlociu, timbrat și dantelat, în ceară roșie, având deasupra semnătura olografă domnească, prezintă același „leitmotiv” al perechii de vulturi, fapt care marchează o preluare a tradiției imperiale postbizantine în Țara Românească. Pentru adevărata credință sunt enumerați dregătorii Divanului Domnesc, în frunte cu Iordache Krețulescu, mare spătar. De asemenea, monograma domnească sau semnătura de aparat (Ioan Costandin Nicolae voievod, Din mila lui Dumnezeu domn) este împărțită în două casete frumos decorate, dispuse în stânga și dreapta, întregind în mod stilistic un decor tematic de anvergură. În subsolul documentului se găsesc două semnături ale celor care au citit și verificat textul de întăritură domnească. Este vorba de Costandin Văcărescul, mare logofăt, ispravnic, și Sculi Alexandru, al doilea logofăt.

Hrisovul are valoare deosebită – istorică, documentară și memorială – punând în lumină privilegiile obținute de boierul Manolache Lambrino, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, soțul Domniței Bălașa, într-un context istoric special, determinat de martiriul Brâncovenilor, precum și de persecuția rudelor și efortul acestora de a supraviețui și progresa în vremuri de restriște.

Micro-expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 14 iunie-23 iulie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.

Curator: dr. Ginel Lazăr, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a României

Vă așteptăm la muzeu!