Înlocuirea pieselor de prestigiu din aur şi argint din IV-III a. C., cu un inventar de luptă (coifuri, vârfuri de suliţe şi săgeţi, săbii şi pumnale, scuturi şi cămăşi din zale, din bronz şi fier), din mormintele secolele II – I a. C., semnalează o transformare majoră în cadrul societății dacice.
Centrele de putere se mută, treptat, către interiorul arcului carpatic, iar formele politice de organizare evoluează către preeminența unei aristocrații “militarizate”, adevărați “seniori ai războiului” cu rezidența în fortificații elaborate (numite în limba dacică dava). Foarte puțin, din ceea ce ni s-a păstrat din această perioadă mai amintește de splendoarea ostentativă a epocii anterioare a prinților geți, un exemplu fiind inventarul unui mormant de la Cugir, jud. Alba.
Văzând la fața locului această lume în fierbere, Dion Chrisostomus remarca, în ajunul marii confruntări dintre daci și romani: “Am ajuns la niște oameni întreprinzători, care nu aveau răgazul să asculte cuvântări, ci erau agitați și tulburați ca niște cai de curse, […]. Acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoșe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme și oameni înarmați.”
Inventarul mormântului de incinerație al unei căpetenii militare geto-dacice de la Popești
Argedava? – Necropola tumulară – Tumulul T.4 (Popești, com. Mihăileni, județul Giurgiu)
Secolele II – I a. C.
În tumulul T.4 din necropola marii așezări fortificate geto-dacice de la Popești, identificată cu antica Argedava, cercetat în anul 1961, a ieșit la iveală un extrem de bogat mormânt de incinerație princiar. În mormânt a fost descoperit un set de arme: coif, cămașă de zale, spadă, umbo de scut, lănci și cuțite. Alături de acestea erau depuse podoabe și accesorii de îmbrăcăminte: pafta de centură, crampon de mers pe gheață (?), o fibulă și un pandantiv din fier, în formă de căldărușă, brățară de bronz, inele, o perlă de sticlă, fragmente de vase, printre care două boluri getice cu decor în relief, părți dintr-o imitație a unei amfore de Cos. Separat, în mantaua tumulului mai fuseseră depuse: un cuțit de fier, mânerul unei spade și o fibulă de bronz.
Descoperirile din mormântul de la Popești ne permit să cunoaștem mai bine nu numai armamentul și tehnicile de luptă al elitelor geto-dacice din secolele II-I a. C., dar și noua ideologie și practicile religioase ale “războinicilor de fier”, care s-au succedat principilor de “aur și argint” ai epocii precedente. Trupul însoțit de arme prestigioase, purtând podoabe modeste de fier și bronz, a fost ars pe loc, împreună cu vase de băut, folosite la banchetul funerar, resturile rugului funerar fiind acoperite cu un tumul, în mantaua căruia s-au mai depus alte arme și accesorii. În mod deliberat, a fost evitată depunerea de obiecte din aur sau argint, deși, în mod evident, o persoană care își putea permite să-și procure arme atât de scumpe, dispunea și de numeroase obiecte din metale prețioase.
Coiful
Era lucrat din bronz și fier. Datorită stării avansate de fragmentare și coroziune a putut fi restaurat, doar, ipotetic. Elementele originale prezervate constau din fragmente de calotă (decorate cu un motiv spiralic în relief), fragmente de obrăzare (decorate cu protuberanțe), bordura (ornamentată cu o bandă de cercuri gravate), apărătoarea de ceafă (decorată cu caneluri) și un fragment de port-panaș (placă de bronz decorată cu o bandă de cercuri gravate, fixată pe o tijă de fier).
Cămașă de zale
O cămașă de zale conservată, relativ bine, în ciuda arderii puternice la care a fost supusă. Se păstrează două fragmente mari din ea, separate din vechime, anterior incinerării. Era lucrată din verigi de sârmă de fier împletite.
Spadă
Spadă cu lama cu două tăișuri a fost deformată ritual, înainte de a fi depusă pe rug. Pe suprafața spadei se mai păstrează fragmente de teacă. Limba pentru mâner se termină cu un buton, iar garda este de formă dreptunghiulară, arcuită. Pe partea superioară a tecii se mai păstrează o prinzătoare.
Umbo de scut
Este partea centrală a acestuia, fiind proiectat să preia impactul loviturilor letale, în cursul luptelor corp la corp. Piesa a fost, în mare măsură, restaurată. Partea originală este constituită doar din câteva fragmente din calotă și bordură.
Pafta de centură
Realizată din două placi, una din fier și cealaltă din bronz, prinse cu ajutorul unei garnituri perimetrale. Pe placa propriu-zisă au fost nituite o închizătoare cu buton și o articulație, de tip balama. Paftaua de la Popești este una dintre rarele piese geto-dacice care poartă un decor cu reprezentări de siluete umane, personaje divine sau femei dansând, purtând coifuri cu panaș sau diademe de pene, puternic stilizate, alături de obișnuitele desene geometrice.
Crampon de mers pe gheață (?)
Păstrat fragmentar. Piesa constă dintr-o banda de fier cu cinci colți. Extremitățile sunt rulate pentru prinderea curelelor din piele sau din material textil pentru fixarea piesei pe încălțăminte.
Pumnal curb de tip sica
Orodel, jud. Dolj
Secolul I a. C.
Pumnal prelung cu nervură mediană, curbat elegant, lama fiind ornamentată cu un decor ce reprezintă un simbol solar încadrat de capetele a doi vulturi afrontaţi. Limba are trei perforaţii pentru fixarea mânerului. Piesa a fost descoperită într-un mormânt plan de incinerație.
