„Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este onorat să fie partener în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL).
Acesta este un proiect multianual, finanțat de Uniunea Europeană prin programul transnațional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme).
Proiectul este coordonat de Universalmuseum Joanneum – Graz (Austria) și este derulat în co-operare cu muzee naționale de istorie din Slovenia, Ungaria, Cehia. precum și alte instituții culturale, muzeale, de învățământ superior și cercetare din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Serbia și Slovacia. Proiectul are o durată de 30 de luni și se deruleză în perioada 2020 – 2022.

Patrimoniul arheologic bogat și divers din punct de vedere cultural al regiunii Dunării este o parte integrantă a patrimoniului cultural al continentului european. De asemenea, acesta oferă un mare potențial pentru dezvoltarea turismului, dar se confruntă în mod constant cu provocarea de a nu fi cunoscut și recunoscut pe măsura valorii sale. Noile tehnologii pot ajuta acum la vizualizarea patrimoniului arheologic într-un mod complet nou și îl pot face accesibil publicului într-un mod atractiv.

Scopul major al proiectului „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL) este acela de a face mai vizibil (la nivel regional, național și internațional) patrimoniul arheologic, în special peisajele arheologice, al regiunii Dunării, iar prin aceasta vestigiile de acest fel să devină mai atractive pentru integrarea într-o serie de rute turistice. Principalii actori ai proiectului sunt muzee de renume internațional, care doresc să-și concentreze activitatea în afara instituțiilor lor pe unele dintre cele mai renumite peisaje arheologice din regiunea Dunării. Prin includerea noilor tehnologii pentru Realitate Virtuală (VR) și Realitate Augmentată (AR) în mediul muzeal, vizitatorii muzeelor sunt încurajați să dorească să cunoască bogatul patrimoniu arheologic nu numai prin expozițiile uzuale ale muzeelor, ci și să le descopere colecțiile în contextul peisajelor din care acestea provin. Astfel, printr-o serie de noi produse culturale ce vor fi dezvoltate în cadrul proiectului, aceștia vor fi invitați să exploreze spații mai ample din afara propriilor lor țări, să cunoască și să aprecieze – dincolo de granițele naționale moderne – istorii de mult uitate ale regiunii Dunării.

În cadrul unei expoziții virtuale – dezvoltate în premieră, care va fi vernisată în mai 2022 – Muzeul Național de Istorie a României va prezenta, într-o modalitate inovativă și interactivă, două situri arheologice din regiunea Dunării de Jos, anume necropola de incinerație de epoca bronzului de la Cârna (jud. Dolj) și cetatea bizantină Proslavița (astăzi Nufăru, jud. Tulcea). Ambele au o seamă de particularități care permit utilizarea datelor provenite din săpături arheologice pentru o valorizare a descoperirilor și rezultatelor cercetărilor într-o contextualizare muzeografică nouă, ce răspunde cerințelor publicului de la început de secol XXI. Astfel, în sud-vestul României (regiunea Olteniei), zona unde a fost situată necropola de incinerație de epoca bronzului de la Cîrna, cercetată la jumătatea secolului XX de Vladimir Dumitrescu, a dispărut treptat pe fondul unor lucrări de amenajări piscicole din anii ’60-’70 și definitiv prin marile inundații din „sectorul românesc” al Dunării din anul 2006. Dar în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României se păstrează cea mai mare parte a inventarelor funerare descoperite aici, vase și obiecte ceramice reprezentative pentru cultura preistorică Žuto Brdo – Gârla Mare, între cele mai deosebite artefacte fiind statuetele antropomorfe, pe care sunt redate numeroase elemente de port din această perioadă preistorică. Expoziția își propune, deopotrivă, prezentarea unora dintre acestea, dar și reconstuirea virtuală a peisajului necropolei preistorice, depunerile funerare etc.

În zona Dobrogei, pe malul drept al celui mai sudic braț al Dunării, Sf. Gheorghe, se află localitatea Nufăru. Un sat pitoresc, actualmente extrem de „urbanizat”, sub care se păstrează vestigiile unei importante cetăți bizantine. Urmele acesteia, mult mai vizibile în trecut, au fost menționate în treacăt, la sfârșitul secolului al XIX-lea și, mai des, în primele decenii ale celui următor. Încă vizibile în extremităţile nordică şi sudicăale localităţii actuale (Nufăru, jud. Tulcea), în momentul începerii cercetărilor în teren (anul 1978), vestigiile au putut fi cunoscute cu adevărat doar prin intermediul cercetărilor arheologice (coordonate inițial de Silvia Baraschi, iar din 1991 de Oana Damian), reușindu-se investigarea, în proporţii variabile, a peste 40 de zone de pe teritoriul satului, prin intermediul campaniilor programate în zonele publice libere de construcții și al celor preventive determinate de diverse proiecte, ale comunităţii și ale unor investitori privați.

Expoziția ce va fi vernisată în cadrul proiectului Danube’s Archaeological e-Landscapes, va oferi vizitatorilor prilejul să descopere această fortificație medieval, pe care nu o pot vedea propriu-zis la fața locului.