Dragi prieteni și stimati colaboratori!
Muzeul Național de Istorie a României are deosebita plăcere să anunțe demararea proiectului Un ev mediu religios. Teme iconografice creștine regăsite pe obiecte de cult, cofinanțat de către Administrația Fondului Cultural Național. Ne sunt alături în acest demers cultural partenerii noștri: Muzeul Municipiului București, Mănăstirea Stavropoleos, Biserica Sfântul Vasile-Victoriei, Liceul de Arte ”Ionel Perlea”-Slobozia, Liceul Teoretic ”Nichita Stănescu”-București, Școala Gimnazială nr. 189- București.
Proiectul îşi propune să valorifice patrimoniul religios printr-o serie de acțiuni de esență muzeografică. Sub titlul ”Arta religioasă. Formă. Conținut. Sens.” sunt reunite o serie de activități prin care obiectelor religioase (țesături, argintărie, cărți de cult) vor fi expuse, specificându-se rolul liturgic în legătură directă cu tema iconografică prezentată pe Iconostas. În acest moment a fost stabilită tematica expoziției și lista obiectelor ce vor fi etalate.
De asemenea, pe lângă realizarea unei expoziții, produsele culturale ale proiectului cuprind: catalogul expoziției și prezentarea video (”Patrimoniu religios. Muzeul în mișcare”). Acestea au rolul de a aduce expoziția în alte spații de cultură și/sau educație prin mijloace non formale și informale. Lansare acestora se va realiza în cadrul vernisajului expoziției la care vor participa atât partenerii, grupurile țintă, beneficiarii proiectului, cât și mass-media.
Pe scurt, despre proiect….
Prin obiectivele sale, proiectul îşi propune să atingă în special componenta privind documentarea istoriei culturale, susţinând ştiinţific, într-o formă interdisciplinară, necesitatea şi importanţa unui fapt istoric, atestat de-a lungul secolelor trecute, respectiv, prezența în viața cotidiană a omului medieval a Bisericii și rolul jucat de aceasta în cadrul unei comunităţi. Demersul nostru vizează implicit şi explicit o abordare interdisciplinară, modernă, la standarde internaţionale, singura care poate conduce la atingerea obiectivelor propuse de proiect.
În epoca medievală, Biserica a fost cea care a rămas, cel puțin teoretic, o constantă a societății, implicându-se în toate sferele vieții cotidiene. În spațiul românesc medieval se remarcă cu preponderență arta și cultura religioasă ce a cunoscut manifestări impresionante. Mecanismele utilizate la nivelul mentalului s-au concretizat în imagini, de cele mai multe ori pictate ori sculptate pe diverse suporturi, dar și în obiecte sacralizante şi sacralizate. Obiectele de cult au jucat un rol esențial şi în punerea în scenă a unui serviciu religios, complex, care urmărea să educe, să sensibilizeze, să îndrume pe laici, prin intermediul clericilor. Având permanent în fata ochilor Iconostasul, ca o tablă pe care profesorul își etaleaza lecția, omul de ieri sau de azi, regăsește modele de conduită și înțelege momentele importante ale vieții. Laicul, participant la serviciul religios, ignorant din punct de vedere dogmatic trebuie să înțeleagă sensul acestuia atât prin ritual cât și prin obiectele religioase în sine, cu ajutorul cărora se săvârșesc Tainele Bisericii.
În contextul socio-politic actual se remarcă o îndreptare a atenției oamenilor spre cultură și în mod special spre cultura religioasă. De cele mai multe ori participanții la serviciul religios nu pot percepe cu adevărat care sunt mesajele transmise în cadrul acestuia și nici semnificația sau rolul pe care îl au obiectele de cult. Educația informală este mai ușor de asimilat, cu rezultate vizibile, cu condiția ca cei supuși acestui proces să aibă instrumentele cognitive necesare înțelegerii fenomenelor prezentate. Ne dorim astfel ca publicul nostru să se găsească în fața unei ”lecții învățate din clasă” și prezentate într-o manieră prietenească, de care să îți amintească și să povestească apropiaților.
Produsele culturale sunt rezultatul studiului specialiștilor în domeniu, bine pregătiți, atât în ceea ce privește conținutul cât și respectarea regulilor de manevrare a obiectelor, fiind cunoscut faptul că principalul factor de degradare este cel uman. Temporar avem grijă de un patrimoniu care contribuie la scrierea istoriei și suntem obligați să permitem accesul (cu rigorile legale) la acesta, pe parcursul cercetării de azi și viitoare.
Un rol important îl au partenerii (elevi, istorici și teologi) care contribuie atât la realizarea produselor culturale cât și la promovarea acestora în spațiile proprii. Astfel, urmărim atragerea unui public puțin familiarizat cu aceste activități culturale și puțin cunoscător al obiectelor de patrimoniu de factură religioasă, spre spațiul muzeal. De asemenea se realizează într-o manieră non formală și informală un act educativ, materialele fiind validate științific, într-o manieră accesibilă publicului larg.
Prin realizarea unei prezentări video se urmărește identificarea de soluții inovatoare pentru promovarea patrimoniului în context local și/sau european, protejând obiectul de manevrări succesive și expuneri de lungă durată. Prezența acestora în zone precum: o agenție de turism, sala cataloagelor de la o bibliotecă, sala media existentă în unele muzee sau lăcașe de cult contribuie la atragerea în spațiul muzeal a unui public capabil și dornic să cunoască mai multe dar și acela de a transpune spațiul muzeal în locuri care nu au acest rol, prin intermediul imaginii.
Tendința mondială, astăzi, este de protejare a patrimoniului ca moștenire sacră, precum și de găsire a unor soluții de ordin științific prin care acesta să poată fi păstrat. Obiectul de patrimoniu trebuie să beneficieze de condiții optime de păstrare dar în același timp trebuie să fie vizibil pentru publicul larg sau specializat. Prezentarea produselor proiectului în zone media, special amenajate, atât în spații muzeale, cât și în afara acestora, contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor diferitelor categorii sociale prezente în diversele medii de expunere, precum și la creșterea numărului de vizitatori pentru instituțiile muzeale. Această creștere are în vedere categorii socio-profesionale care nu fac parte, de obicei, din publicul vizitator clasic (elevii de școală generală și liceu).
Un muzeu se află întotdeauna în slujba publicului, pentru care se redescoperă, recompune și își regândește strategii, totul pentru a păstra vie legătura cu trecutul, arta și cultura unui neam, cu identitatea sa națională. Cu toate acestea, cu puține excepții, publicul consumator de cultură de orice tip este în scădere. Atracția cotidiană are în vedere mijloacele și formele oferite de internet, creatori de produse pseudo-culturale. Loisirul nu mai încape între zidurile unui muzeu, spre exemplu, ci oriunde există un device și acces la internet, actul cultural care poate avea loc fiind de slabă calitate sau inexistent. Dar ceea ce poate părea un inamic al culturii poate fi folosit în folosul acesteia. Prezentarea unor obiecte religioase într-o manieră atractivă, care să facă referiri atât asupra formei acestuia cât și asupra temei abordate, de către partenerii noștri, pe suport digital, facilitează accesul la cunoaștere și pentru cei care sunt familiarizați cu această modalitate de informare.
Astfel, se pune în aplicare rolul muzeului de a contribui la educarea lui, într-o manieră care să nu îndepărteze, ci să atragă. Cu toate acestea nu trebuie neglijat rolul muzeului de protector al patrimoniului. Noile tendințe de valorificare trebuie să aibă în vedere în primul rând obiectul care nu aparține exclusiv prezentului, ci mai degrabă viitorului. Datoria noastră este de a le proteja și de a le folosi în scopul cunoașterii, scop nobil pentru orice știință.
Mai multe detalii aici