Organizată cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, expoziția își propune să aducă în atenția publicului istoria acestei instituții.
Jandarmeria Română a fost întemeiată prin ordin domnesc în data de 3 aprilie 1850 de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica.
În cadrul expoziției vor putea fi admirate o serie de piese, distincții militare, fotografii, brevete, din colecțiile MNIR, Muzeului Jandarmeriei Române și ale Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I, alături de numeroase replici de uniforme realizate în cadrul proiectului ,,Neamurile trăiesc și devin eterne prin păstrarea memoriei eroilor lor – Nicolae Iorga – In memoriam eroilor jandarmi 1918-2018”.
Uniforma domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, 1850
Grigore Alexandru Ghica a fost domnul Moldovei (1849-1853, 1854-1856) care prin Ofisul Domnesc din 3 aprilie 1850 a întărit „Legiuirea pentru reformarea corpului de slujitori în jandarmi”, lege votată de către Divanul Obștesc la 22 martie 1850. Astfel, numele lui este legat de înființarea Jandarmeriei.
În secolul al XIX-lea, domnii Moldovei și Tării Românești, ulteriori domnitorii/regii României (până în 1948, când România a devenit republică), au purtat zilnic uniforma militară, de general, ulterior de mareșal. Picturile și fotografiile îi surprind rar în haine civile.
Uniforma de față este de general al principatului Moldovei. La bicorn, cocarda are culorile albastru și roșu, culorile naționale ale Moldovei. Bicornul a fost purtat și în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), de către generali, inclusiv de către domnitor. Ulterior, acesta va fi un element prezent doar la marina militară.
Amintim că în epocă, Principatele Române erau sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Domnul Moldovei primea investitura de la sultan, inclusiv sabia. În toate portretele cunoscute, domnitorul poartă la gât Ordinul Otoman Nișan Iftihar (Ordinul Gloriei), pe pieptul drept, portretul sultanului, ordin personal al acestuia; lenta (diagonala) și prima placă de pe pieptul stâng sunt de la Ordinul Mântuitorului, grecesc, în grad de Mare Cruce.
Uniformă model 1930 de căpitan, jandarm rural sau din batalioanele de instrucție, ținuta de serviciu
În anul 1930 uniformele ofițerilor din toate armele se modifică radical. Probabil inițiatorul schimbărilor a fost chiar regele Carol al II-lea. Ofițerii din toate armele terestre, inclusiv jandarmii, aveau (pe lângă manta, pelerină etc) trei uniforme: una kaki, una de culori diferite și una albă.
Prin combinarea accesoriilor (centuri, decorații, șapcă sau altă coifură, pantalon de pantof sau de cizmă etc) se ajungea însă la 20 de ținute, între 1934-1941 (21 pentru cavalerie). Ținutele de culori diferite, folosite la ceremonii sau ca ținută zilnică în afara serviciului (pe stradă, la vizite) aminteau de uniformele din vremea lui Carol I. Aceste uniforme, s-au confecționat până în anul 1941, când uniformele se simplifică radical, rămânând doar cele kaki, pentru armele terestre, inclusiv jandarmii.
Ținuta de serviciu a desemnat, până în 1941, o mică ținută de ceremonie. Din 1941, vechea ținută de serviciu dispare, iar vechea ținută zilnică devine noua ținută de serviciu, adică uniforma purtată zilnic. Uniforma de față este ținuta de serviciu la ocazii în care era prezentă și trupa (de aceea ofițerul are cizme). Dacă nu ar fi fost prezentă trupa, ar fi avut pantaloni lungi, drepți și ghete (pantofi). Dolmanul înlocuia mantaua, la respectiva ținută. Coiful din piele de toval, alături de eghileți, erau deja tradiționali pentru jandarmi.
Uniformă model 1895 (cu modificările din 1905) de sergent/sergent major reangajat, jandarm rural, ținuta zilnică
Jandarmeria rurală a fost înființată în anul 1893. De atunci și până la desființarea Jandarmeriei, în 1949, majoritatea efectivelor acesteia au fost constituite din jandarmi rurali. În mediul rural nu exista poliție, aceasta își desfășura activitatea numai în mediul urban, în cel rural atribuțiile acesteia fiind realizate de către Jandarmeria Rurală.
În primii doi ani de existență, Jandarmeria Rurală nu a avut o uniformă distinctă. Ea va fi adoptată în 1895, modificată ușor în 1905 și în următorii ani. Tunica, mantaua și capela vor avea culoarea albastru-gris, ce va căpăta denumirea de „bleu-jandarm”, o nuanță de albastru deschis cu tente de gri, ce se va identifica cu arma.
Între 1895-1908, gradele inferioare (nu și ofițerii) din Jandarmeria Rurală au purtat un grad în plus față de cel pe care îl dețineau, caz unicat în istoria militară din România. Motivul era faptul că, atunci când conlucrau cu militari din alte arme, jandarmii rurali aveau întâietate față de cei de același grad, din restul armelor. Astfel, un sergent de jandarmi rurali purta însemnele sergentului major (cazul de față), deși el era sergent.
Între 1893-1908 Jandarmeria Rurală nu a avut militari în termen, întreg efectivul a fost format din reangajați și ofițeri. Uniforma de față a fost purtată și în timpul răscoalei țăranilor din 1907.
Uniformă model 1941 (cu placă model 1944), de caporal, jandarm, ținuta de campanie
În 1940 se elimină petlița de la uniformele trupei, iar în 1941 are loc o simplificare generalizată a uniformelor tuturor armelor și gradelor: se elimină uniformele de culori diferite (implicit cele bleu-jandarm), cele albe, iar cele kaki se modifică.
Culorile de armă (cadrele rămân cu banda șepcii și petlițe în respectiva culoare) se simplifică – toți jandarmii vor avea bleu-jandarm, fără diferențierea dintre rurali și jandarmi de oraș.
Jandarmii vor rămâne cu eghileții albi, neîmpletiți, purtați la toate ținutele, de către toate gradele, deși imagini de epocă ne arată că aceștia nu era purtați la companie.
Jandarmii au purtat și alte însemne speciale, cum sunt cele de la uniforma de aici, însemne specifice formațiunilor care îndrumau circulația (fie în teritoriu, fie pe front). După cum se știe, pe timp de război, se formau subunități de poliție (militară), pe lângă marile unități ale armatei, formate din jandarmi. Astfel, Jandarmeria este și strămoșul poliției militare de azi.
Însemnul purtat la gât își are originile în znacurile folosite de armata Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea. Desigur, jandarmii (mai ales cei din țară), ca și alte arme, vor purta și uniforme vechi, din perioada interbelică, din stocuri.
Echipă curatorială:
Adrian Nicolae Alexe, dr. Cornel-Constantin Ilie, Andrei Grumeza, Andrei-Marius Trifu, lt-col. dr. Constantin Păun, plt-maj. Adrian Nica, plt-adj. Șuleapă Rodica, Adriana Maria Popa, Andrei Vasile, Roxana Ioana Pătrașcu, Flavius Nicolae Roaită
Parteneri:
Dragoș Diaconu, Marius Diaconu, lt.-col. dr. Luiza Rotaru, lt.-col. Cristian Căruntu
Fotografie:
Ing. Marius Amarie
Design grafic:
dr. Cornel-Constantin Ilie, Bogdan-Petre Opreanu
