Pe data de 10 noiembrie 2015 a încetat din viață istoricul și arheologul medievist Lucian Chițescu. În cei 83 de ani de viață a servit cu devotement și abnegație, în tăcere și cu demnitate, CULTURA ROMÂNĂ. Cariera sa este legată de Muzeul Național de Istorie a României, pentru care a fost unul dintre ctitori, legându-și de-a pururea numele de acesta. Noi, cei rămași în instituția pe care a întemeiat-o, servit-o și iubit-o, cutremurați de vestea trecerii în neființă, îi aducem un pios omagiu.
Lucian Chițescu s-a născut la 14 iulie 1933 în comuna Laloșu, județul Vâlcea, unde a absolvit cursurile școlii primare între 1941 și 1945. După război, familia sa (tata Marin, mama Sevastița și cei trei copii – Lucică, Constantin și Victor) s-a mutat la București, acolo unde tânărul Lucian Chițescu a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr și ale Liceului clasic mixt, obținând bacalaureatul în 1952.
În spiritual unei vremi cu tristețile ei, între 1952 și 1953, a lucrat ca muncitor necalificat la uzinele „Grivița Roșie”, devenind sudor calificat. Facultatea de Istorie a început-o în 1953, la Universitatea din București, unde s-a specializat în istorie generală și arheologie. După încheierea studiilor universitare a fost repartizat ca muzeograf principal la Muzeul Castelului Bran. Căsătoria cu o colegă de facultate, Maria, a prilejuit mutarea la București, la Muzeul Militar Central, unde a devenit șef de secție în 1969. Soția sa, Maria Chițescu a fost un cercetător cunoscut la Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”, unde a lucrat până în 1982, când a încetat din viață. Împreună au o fiică, Dana Oana, care este medic.
În același an s-a transferat la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, ca inspector la Direcția Muzee. În 1970 a fost desemnat să organizeze grupul de lucru pentru crearea unui muzeu național, instituție ce va deveni Muzeul Național de Istorie a României.
Activitatea sa științifică a fost una remarcabilă, fiind unul dintre cei mai recunoscuți arheologi ai istoriei medievale românești din anii `70-80 ai secolului trecut. Împreună cu colegii săi, Lucia Marinescu, George Trohani, Valeriu Leahu, Anca Păunescu și alții au constituit prima echipă de specialiști care au avut menirea de a pune bazele Muzeului Național de Istorie a României, locul în care și-a desfășurat întreaga activitate științifică până în momentul pensionării. Din 1973 și până în 1992 a coordonat Secția de Istorie Medievală a muzeului, oferind sprijin, exemplu și ajutor generațiilor de tineri specialiști.
Obținerea titlului de doctor în istorie a încununat prestigioasa activitate de cercetare a omului de știință Lucian Chițescu.
Dincolo de activitatea de muzeograf, cu tot ceea ce a presupus acesta, numele lui Lucian Chițescu se invidualizează în istoria arheologiei române din a doua jumătate a secolului XX. Astfel, prin inițiativa, energia și dăruirea sa, harta arheologie medievale românești s-a îmbogățit cu două șantiere de referință: Cetatea Romanului și Orașul de Floci.
Acesta din urmă a fost situl de suflet al cercetătorului Lucian Chițescu, pe care l-a servit cu abnegație și dăruire, moștenirea sa fiind dusă mai departe de actualul colectiv de cercetare de la Orașul de Floci, lucru pentru care îndreptăm pioasă gratitudine.
Reputat arheolog, Lucian Chițescu a fost membru în echipele de cercetare arheologică de la Siret, Roman, Bârlad, Cetățeni, Cernavodă, Tabla Buții, cariera sa fiind o viață în slujba arheologiei medievale. Rezultatele muncii de cercetare fundamentală s-au împletit, de-a lungul întregii vieții, cu eforturile transmiterii istoriei către public, prin participarea la numeroase expoziții naționale și internaționale.
A fost membru în colectivele de redacție ale publicațiilor instituției din care făcea parte precum Muzeul Național, (1974-1989) și Cercetări arheologice (1981-1986) unde a publicat, alături de colegii săi, rezultatele cercetării arheologice, precum și studii de specialitate privitoare la Evul Mediu românesc.
Printre lucrările sale de specialitate menționăm doar câteva:
- Chițescu, Lucian, Cetatea de piatră de la Cetăţeni, jud. Argeş—centrul unei formaţiunii statale geto-dace dinainte de Burebista (Muzeul Național 5/ 1981)
- Cristocea, Spiridon, Chițescu, Lucian, Sion, Anisoara, Cercetările arheologice de la complexul monumentelor feudale de la Cetățeni, jud. Argeș (Materiale și cercetări arheologice 1986)
- Cristocea, Spiridon, Chițescu, Lucian, Sion Anișoara, Cercetările arheologice efectuate la complexul de monumente feudale de la Cetățeni, jud. Argeș (Cercetari arheologice 1983)
- Chițtescu, Lucian. Cercetări arheologice la Cetățeni, județul Argeș (Cercetări arheologice, 1976)
- Chițescu, Lucian, Cu privire la cetățile Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare (Revista de istorie, 1975)
- Chițescu, Lucian, Fortificațiile din pămint si din lemn pe teritoriul Țarilor române in evul mediu (Studii și materiale de muzeografie si istorie militară 1969/70)
- Chițescu, Lucian, Principalele rezultate istorice ale cercetărilor arheologice din cetatea medievala de la Gîdinti – Roman) (Studii si cercetari de istorie veche 1966)
- Matei, Mircea D., Chițescu, Lucian, Problèmes historiques concernant la forteresse du temps des Musat et l’établissement urbain de Roman ( Revue d’archéologie et d’histoire ancienne Ser. NS, Bd. 10 1966)
sic tibi terra levis
Magister Carissime
Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Metalurgiei, joi, 12 noiembrie 2015, la ora 12:00.
